Energy Report

Rompetrol vrea să dea în judecată statul român pe tema taxei de solidaritate, pentru a-și proteja acționarii, printre care se numără și ministerul energiei

Rompetrol Rafinare, deţinută de grupul KazMunayGas International (KMG), analizează, în scopul protejării intereselor acţionarilor, declanşarea unei acţiuni juridice pe tema controversatei taxe de solidaritate, după ce în ianuarie CEO-ului KazMunayGas International, Magzum Myrzagaliyev, a negociat, fără succes se pare, nivelul acesteia.

Principalii acţionari pe care compania explică astfel că vrea să-i protejeze sunt KMG, cu 48,1%, şi însuşi statul român, cu 44,7%

Compania a achitat în acest an 128 de milioane de dolari reprezentând contribuţia la taxa de solidaritate pentru anul 2022 şi estimează, pentru perioada ianuarie – septembrie 2023,o contribuţie de 34,1 milioane de dolari.

“Compania ia în considerare demersuri, în sensul analizării din perspectiva legală a nivelului taxei şi în scop de protejare a intereselor acţionarilor, Rompetrol Rafinare depunând eforturi considerabile pentru susţinerea acestei taxe”, precizează Rompetrol Rafinare.

La finalul lunii ianuarie, Profit.ro a anunţat că, potrivit publicaţiei kazahe Ratel, nu vizitarea Petromidia şi staţiilor Rompetrol a fost scopul desantului în România a CEO-ului KazMunayGas International, care nu a răsfăţat în ultimul timp subsidiara de la Bucureşti cu prea multe vizite, ci negocierea taxei de solidaritate.

Remarcând faptul că, în anii precedenţi, conducerea KMG „nu a răsfăţat subsidiara din România cu prea multe vizite oficiale”, publicaţia Ratel susţine că este evident că vizita avea la bază un motiv mult mai important decât „vizitarea benzinăriilor, unde, atât delicioasele cornuri proaspete, cât şi cafeaua, care nu e deloc rea, se servesc dimineaţa”.

Publicaţia afirma că scopul real al vizitei CEO-ului KMG International a fost acela „de a negocia cu înalţi oficiali români pe tema consecinţelor deciziei Guvernului din luna decembrie de a sechestra o parte din profiturile companiilor energetice care îşi desfăşoară activitatea în România”, în baza unui regulament adoptat de UE în toamna anului trecut.

„În cazul României, vorbim de confiscarea a 60% din profitul net (de fapt, profitul contabil - n.r.) dacă acesta depăşeşte cu 120% profitul net mediu al companiei în 2018-2021. Ţinând cont de faptul că în 2020 şi 2021, activele româneşti au generat pentru KMG pierderi de 198,6 milioane dolari, respectiv 186,8 milioane dolari, profitul de 161 milioane din primele trei trimestre ale anului trecut (ultimele date disponibile) reprezintă o felie atractivă pentru autorităţile fiscale din România”, scrie Ratel.

Publicaţia kazahă sugerează că oficialii companiei au toate motivele să nu fie prea încântaţi de noua taxă, mai ales că preţul la care Kazahstan-ul furnizează petrol României este cel mai redus dintre toate preţurile de livrare din UE. Iar în luna octombrie a anului trecut, ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a vizitat Astana, cerând, potrivit Ratel, livrarea de volume suplimentare de petrol.

În plus, ziariştii kazahi amintesc şi de crearea în 2018 a Fondului de Investiţii kazaho-român de un miliard de dolari pe 7 ani, care ar trebui să fie finanţat de KMG. Banii ar trebui investiţi în construcţia şi reconstrucţia infrastructurii, în special în centrale electrice şi în benzinării din România şi regiunile în care activează Rompetrol. Pentru centrala în cogenerare aflată în construcţie au fost deja cheltuiţi 148 milioane de dolari, iar după punerea sa în funcţiune, aceasta va furniza energie electrică nu doar rafinăriei Petromidia, ci şi reţelei electrice naţionale a României.

Potrivit Ratel, de la achiziţionarea în 2007 a Grupului de companii Rompetrol (redenumit ulterior KMG International), KazMunayGas a injectat deja 6 miliarde de dolari în România.

Publicaţia kazahă aminteşte şi că, potrivit unor surse din industrie, şeful concernului polonez de petrol şi gaze PKN Orlen, Daniel Obaytek, a vizitat Astana în luna mai a anului trecut nu numai pentru a negocia achiziţia de ţiţei. Acesta a făcut o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare, însă conducerea KMG a considerat preţul oferit mult prea mic.