Energy Report

Statul român a încasat anul trecut din redevențe petroliere 1,38 miliarde lei, cu peste 13% mai mult decât în 2013, după ce a scumpit gazele naturale

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1.380.557.361 lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013 (1.218.351.300 lei), principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze naturale și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.

Informația apare în contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2014.

Anul trecut, Guvernul a majorat în trei rânduri prețurile producției interne de gaze naturale, respectiv de la 1 ianuarie 2014 (cu 1% pentru populație și cu 2% pentru companii), de la 1 aprilie 2014 (cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru consumatorii noncasnici) și de la 1 iulie 2014 (cu 8% pentru populație și cu 5% pentru consumatorii industriali).

Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004, statul încasează redevențe petroliere de la titularii acordurilor petroliere pentru producția de petrol și gaze extrasă, pentru transportul şi tranzitul petrolului și gazelor pe conducte magistrale, pentru operarea terminalelor petroliere și pentru operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Romgaz și-a vândut producția proprie cu peste 25% mai scump

OMV Petrom, singurul producător de țiței din România, a consemnat anul trecut o scădere cu 2% a producției interne de țiței, la 27,98 milioane barili. Prețul mediu la țiței realizat la nivelul grupului OMV Petrom s-a redus cu 11% în 2014, la 86,67 dolari/baril, potrivit raportului anual pe 2014 al companiei.

Scăderea și ieftinirea producției interne de țiței a fost însă compensată de majorarea și scumpirea producției de gaze naturale, cu efect pozitiv asupra redevențelor petroliere încasate la bugetul de stat. OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României. Anul trecut, producția de gaze a OMV Petrom a crescut cu 2% față de 2013, iar cea a Romgaz – cu 0,23%.

Potrivit raportului anual pe 2014 al Romgaz, anul trecut, prețul mediu de vânzare al producției interne proprii de gaze naturale a crescut cu 25,44% față de 2013, iar cel al producției interne de gaze realizate din asocieri în participațiune – cu circa 34%, ca urmare a aplicării calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate la gaze naturale.

S-a scumpit și înmagazinarea

De asemenea, veniturile Romgaz din activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru care se datorează de asemenea redevență petrolieră la bugetul de stat, au crescut cu 16,69% față de 2013, datorită faptului că, în trimestrul I 2014, tarifele de înmagazinare au fost mult mai mari decât cele din perioada similară a anului anterior, precizează compania.

Tarifele de înmagazinare sunt stabilite de ANRE și se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali. Autoritatea a majorat, de la 30 aprilie 2013, cu peste 50% tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale de către societățile Romgaz și Depomureș.

Redevența pentru înmagazinare este de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

În total, Romgaz a plătit, anul trecut, redevențe petroliere în sumă de 303,2 milioane lei.

Tarife majorate de stat

În ceea ce privește redevențele pentru transportul şi tranzitul petrolului și gazelor pe conducte magistrale, Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a plătit, în 2014, redevențe de 161,46 milioane lei, cu peste 9% mai mult decât în 2013. "(...) tariful de transport a crescut, pentru a acoperi redevența", precizează compania, în condițiile în care cantitatea de gaze naturale transportate a crescut cu 5,55% în 2014.

Tariful mediu de transport al gazelor naturale de către Transgaz Mediaș pentru perioada 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014, aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a fost stabilit la 11,20 lei/MWh, ceea ce reprezintă o majorare cu 17,4% față de tariful aferent perioadei 1 aprilie – 20 iunie 2013. Tarifele de transport se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali.

La Conpet, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, cantitatea totală transportată a crescut cu 12,4% în 2014, la 6.627.153 tone. Anul trecut, tariful aprobat de ANRM pentru transportul țițeiului și produselor petroliere interne a fost majorat cu 5,4% față de nivelul din 2013. Tariful se reflectă în prețurile achitate de consumatorii finali. Societatea nu specifică în raportul său anual suma plătită în 2014 pentru redevența petrolieră.

O companie de stat se opune majorării redevenței

"O eventuală creștere a nivelului redevenței plătite pentru utilizarea Sistemului Național de Transport poate afecta situațiile financiare și proiecțiile financiare. În trecut, au existat astfel de proiecte legislative, iar societatea și-a exprimat punctul de vedere în sensul inoportunității unei asemenea decizii legislative, justificat prin prezentarea efectelor financiare produse, atât asupra societății, cât și, în lanț, la nivel macroeconomic. O creștere a nivelului redevenței se va reflecta în creșterea tarifului de transport, iar ulterior consecințele se pot regăsi pe două direcții, in scăderea cantităților de țiței transportate - în special la tițeiul din import - și asupra prețului la pompă al produselor finite rezultate din prelucrarea țițeiului", se afirmă în raportul Conpet pe 2014.

Redevența pentru transportul țițeiului și gazelor este de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului. În 2011, Guvernul a vrut să majoreze redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului de la 10 la 15% și pe cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%, însă în cele din urmă a renunțat la idee.

Ce urmează

Guvernul va trimite Parlamentului, în septembrie, un proiect de lege privind redevenţele în sectorul petrolului şi gazelor, care va include şi un impozit pe profitul din exploatare şi deduceri pentru investiţii, declara, la finalul lunii mai, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Noul sistem va stabili redevenţe diferenţiate pentru activităţile extractive terestre şi marine, care vor fi aplicate numai în cazul contractelor noi. Totodată, sistemul va include o taxă pe profit pentru activităţile de exploatare, pe lângă impozitul de 16%, şi un sistem de deduceri, bazat pe investiţii, a spus Manolescu, potrivit Mediafax, la un seminar în domeniul energiei.

"Intenţionăm ca veniturile colectate prin noul sistem să fie cel puţin la nivelul celor actuale. Proiectul va fi trimis Parlamentului în septembrie, când parlamentarii se vor întoarce din vacanţa de vară", a spus Manolescu. El a arătat că nu a fost stabilit încă nivelul taxei suplimentare pe profitul din activităţi de exploatare şi nici nivelul deducerilor.

Modificare amânată de alegeri

Autorităţile intenţionau să introducă noul sistem de redevenţe anul trecut, dar alegerile prezidenţiale din noiembrie au întârziat discuţiile. Guvernul a anunţat anterior că noul sistem trebuie să nu sufoce investiţiile.

"Puţurile off-shore sunt proiecte pe mai multe decenii. Costurile sunt ridicate. Ne gândim la investiţii de mai multe miliarde de euro, Investitorii au nevoie de predictibilitate şi un mediu competitiv", a declarat John Knapp, director general al diviziei din România a ExxonMobil, care operează împreună cu OMV Petrom primul puţ de explorare la mare adâncime în apele româneşti ale Mării Negre.

Şeful ANRM, Gheorghe Duţu, a spus că licitaţia de atribuire a 36 de noi concesiuni pentru licenţe de operare terestre şi marine în domeniul hidrocarburilor va avea loc după aprobarea legii privind redevenţele.

Redevențele în prezent în vigoare reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite în 2004 prin Legea petrolului. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.

La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.