Energy Report

BNR se bazează pe “disponibilitatea” companiilor de a suporta jumătate din povara fiscală a taxei de infrastructură

Măsurile de majorare a fiscalității anunțate de guvern pentru a putea încheia negocierile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) par a fi învelite în mister. 

Cel puțin pentru membrii guvernului. Dacă aceștia nu prea știu multe lucruri despre ele și recunosc sincer că nu știu ce impact vor avea, membrii Băncii Centrale, în funcție cu guvernatorul Mugur Isărescu, par a fi mai informați, explică avantajul impozitării construcțiilor și estimează impactul acestor măsuri asupra inflației la 0,2%.

Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, este de o sinceritate debordantă: “Nu am făcut calculele privind impactul în preţul final. ANRE trebuie să le facă, nu Departamentul pentru Energie. Dar părerea mea este că aceste taxe nu pot influenţa foarte mult preţul final. De la 1 ianuarie, majorarea de preţ va fi de doar 1%, iar o taxă pe stâlpi nu poate să influenţeze foarte mult. ANRE va face toate calculele şi va spune exact”, a declarat acesta, citat de Agerpres. Noroc cu Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care-l lăurește: “Impozitarea construcțiilor speciale este cea mai viabilă (soluţie), pentru că astfel de obiective chiar pot fi realizate. Noi avem probleme cu încasarea taxelor. De pildă, TVA-ul. Foarte multe companii ascund valorile adăugate şi prin urmare nici nu se prezintă la "ghişeu" să plătească Taxa pe Valoarea Adăugată. Pe când astfel de obiective sunt la vedere şi ele vor putea fi impozitate cu exactitate, impozitele vor putea fi încasate”.

Consilierul nu a ratat ocazia să se ia și de presă. "Toată lumea face imediat o legătură între măsurile respective şi rata inflaţiei şi presa s-a cam inflamat, plecând de la ideea că o să vedem noi ce-o să fie în 2014, inflaţie mare, cum o să crească preţurile. Ei bine, Banca Naţională a făcut şi ea calcule şi analize. Guvernatorul a subliniat foarte limpede că impactul asupra inflaţiei va fi de 0,2%, iar acele consecinţe în lanţ vor fi minime (...). Impactul va fi minim”, a declarat Vasilescu, potrivit Capital, într-o tentativă de ancorare a anticipațiilor inflaționiste.

Analizând declarațiile oficialilor guvernului și ai BNR de la momentul anunțării acestor măsuri, rămâi cu senzația că autorii propunerilor în fața FMI sunt cei din strada Doamnei și nu cei din Palatul Victoria.

Liviu Voinea în 2010: Creşterea preţului carburanţilor are un impact direct asupra inflaţiei

Interesante sunt și dezvăluirile lui Bogdan Glăvan, care, pe blogul său, publică declarațiile din trecut ale actualului ministru responsabil cu bugetul, Liviu Voinea și ale analiștilor BNR, pe tema impactului scumpirii carburanților asupra inflației. 

Potrivit ziarului Bursa din 12.04.2010, “preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, consideră că această creştere a preţului carburanţilor are un impact direct asupra inflaţiei, deoarece, dacă preţul carburantului ar creşte cu 10%, teroretic, şi rata anuală a inflaţiei ar creşte cu 0,6%.  “Mai este şi impactul indirect asupra economiei din cauză că toate produsele depind de costul transportului”, a adăugat Liviu Voinea.

Preşedintele GEA a mai spus că această scumpire a carburanţilor are efect şi asupra veniturilor cetăţenilor, mai ales în condiţiile constrângerilor salariale actuale.”

La rândul lor, solicitați de Hotnews în anul 2011 să își exprime punctul de vedere asupra relației dintre prețul carburanților și rata inflației, analiști din BNR au răspuns: “Impactul cresterii pretului la combustibili asupra economiei este dificil de estimat, intrucat nu a fost dezvoltat un model econometric care sa masoare toate influentele, au declarat pentru HotNews oficiali apropiati Bancii Centrale. Asupra inflatiei, influenta este cunoscuta- o crestere cu 10 pp a pretului duce la cresterea inflatiei anuale cu 0.5 pp.”

Va costa litrul de benzină la 1 ianuarie doar 5,7 lei?

Estimările analiștilor BNR din 2011 probabil că au la bază același model ca estimarea prezentă a guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Ignorând celelalte măsuri și luând în calcul doar introducerea noii taxe de infrastructură de 7 eurocenți pe litru, rezultă că guvernatorul, pentru a obține un efect inflaționist de 0,2%, ia în calcul o scumpire a combustibililor cu 4%. La actualul preț al benzinei, de aproximativ 5,5 lei pe litru, calculul guvernatorului implică o majorare de la 1 ianuarie cu numai 22 de bani, adică la jumătatea impactului calculat după aplicarea taxei și includerea ei în baza de impozitare a TVA, de 40 de bani pe litru. Cu alte cuvinte, guvernatorul crede că, în pofida caracterului mai puțin elastic al cererii de combustibili, companiile vor accepta să suporte jumătate din povara fiscală indusă de taxă, numai jumătate din povară urmând a fi transferată consumatorilor.

Dacă a avut sau nu dreptate guvernatorul vom vedea la începutul anului viitor. Va costa de la 1 ianuarie 2014 litrul de benzină doar 5,7 lei?