Energy Report

Aici sunt banii dumnevoastră: arieratele companiilor de stat monitorizate incluse în deficitul bugetar

În prezent nimeni nu știe exact nivelul real al deficitului bugetului consolidat al României. Și asta pentru că în România funcționează încă sute de companii de stat nemonitorizate, ale căror pierderi nu figurează nicăieri. Începând din 2010, la presiunea Comisiei Europene (CE) și a Fondului Monetar Internațional (FMI) mai multe companii au început să fie monitorizate, pentru ca, într-un orizont mai mult sau mai puțin îndepărtat, pierderile acestora să poată fi incluse în deficitul bugetar, alături de deficitul guvernului central, de cel al autorităților locale, al asigurărilor sociale (pensii, sănătate, șomaj) și al companiei naționale de drumuri.

În momentul în care sistemul de raportare al companiilor deținute de stat (companii deținute direct sau indirect de autoritățile locale sau de guvernul central în proporție de cel puțin 50%), ținta de deficit bugetar va fi modificată pentru a se plia pe definiția "guvernului general", care ar urma să includă mai multe companii de stat, se precizează în scrisoarea de intenție convenită de executiv cu FMI. Companiile de stat care ar urma să intre în componența guvernului general sunt C.N. de Autostrãzi si Drumuri Nationale din România SA, Metrorex SA, Administrația Fluvială Dunărea de Jos, CFR Călători, CN Huilă Petroșani SA, SN a Carbunelui Ploiesti SA, CN Radiocomunicatii Constanta, SC Interventii Feroviare, CFR Infrastructura, SC Termoelectrica SA, Societatea Națională Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, SC Electrificare SA, CN Administrația Canalelor Navigabile Constanța SA , SC CN Romarm, Șantierul Naval Mangalia SA, Societatea Feroviară de Turism SFT CFR, SC Uzina Mecanică Orăștie, SC Avioane Craiova SA, SC Petromin SA, SC Construcții Aeronautice SA, SC Sanevit 2003 SA, SC Uzina AutoMecanica SA Moreni, SC Terom SA, SN Plafar SA și SC Nicolina SA.

De altfel, în cazul unor companii de stat a fost stabilită o țintă pentru 2011 în ceea ce privește veniturile nete obținute înaintea plății dobânzilor și taxelor. La finalul anului, în decembrie 2011, pierderile operaționale trimestriale ale acestor companii monitorizate ar fi trebuit să fie de 0,7 miliarde, 1,8 miliarde, 2,4 miliarde, respectiv 2 miliarde de lei (mai puțin pierderile S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord S.A.). Companiile monitorizate în 2011 au fost C.N. Căi Ferate CFR S.A., C.N. de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., C.N. a Huilei S.A., C.N. Poşta Română S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Filiala de Intreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv” - S.A., S.C. Metrorex S.A., S.N. de Transport Feroviar de Marfă ”CFR Marfă” S.A., S.N. Transport Feroviar de Călători ”CFR Călători” S.A., C.N. Tarom S.A., S.C. Electrocentrale București S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord S.A., S.C. Oltchim S.A., S.C. Termoelectrica S.A., SN a Lignitului Oltenia S.A., S.C. Electrificare CFR S.A., S. C. Intervenții Feroviare S.A., S. C. Telecomunicații C.F.R. S.A.

În 2012, la 31 decembrie ar fi trebuit raportate pierderi operaționale trimestriale de 0,4 miliarde, 1,4 miliarde,1,9 miliarde, respectiv 2,1 miliarde de lei pe ultimul trimestru al anului. Companiile monitorizate în 2012 au fost C.N. de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., S.C. Metrorex S.A., C.N. Căi Ferate CFR S.A. (care include și S. C. Intervenții Feroviare S.A.), S.C. Electrificare CFR S.A., S. C. Telecomunicații C.F.R. S.A., S.N. Transport Feroviar de Călători ”CFR Călători” S.A., S.N. de Transport Feroviar de Marfă ”CFR Marfă” S.A.,C.N. Tarom S.A., S.C. Oltchim S.A., C.N. a Huilei S.A., S.C.

Termoelectrica S.A., S.C. Electrocentrale Deva S.A., S.C. Electrocentrale Paroseni S.A., S.C. Electrocentrale Galați S.A., S.C. Electrocentrale București S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., S.C. Hidroelectrica, S.C. Electrica S.A., C.N. Poşta Română S.A.

În ceea ce privește arieratele totale, țintele pe cei doi ani au fost de 14,9 miliarde de lei, în 2011, respectiv 11,5 miliarde de lei în 2012.

În cazul privatizării uneia dintre aceste companii, ținta de deficit a companiilor de stat ar urma să se ajusteze cu pierderea operațională a acesteia, iar cea de arierate cu arieratele respectivei companii. În cazul divizării sau fuziunii acestor companii, companiile rezultate ar urma să fie supuse, la rândul lor monitorizării.