Energy Report

Natural Gas Europe: Prețul redus al petrolului afectează securitatea energetică. UE, inclusiv România, ar trebui să adopte regimuri fiscale prietenoase

Opinia cvasi-unanimă (cu excepția industriei, evident) despre scăderea prețului internațional al petrolului este că ea are efecte pozitive asupra economiei.

Prețurile mai reduse la carburanți reduc costurile de producție și transport, impulsionează creșterea economică, etc. Iar principalele beneficiare sunt statele importatoare nete, printre care și cele membre ale UE.

Numai că analiștii ignoră un aspect extrem de important, cel al securității aprovizionării cu energie. Potrivit profesorului Alan Riley, de la City Law School, City University din Londra, România este unul dintre producătorii de petrol și gaze naturlae care va suferi de pe urma scăderii prețurilor.

Motivul: România se confruntă cu reducere semnificativă a producției, ceea ce ar putea-o transforma într-o țară dependentă energetic de importurile de gaze până în 2020. Pentru a evita acest lucru, potrivit articolului profesorului britanic, publicat în Natural Gas Europe, România ar trebui să-și dezvolte pe deplin zăcămintele din Marea Neagră. Numai că tot scăderea prețului petrolului, care antrenează și reducerea prețului gazelor (și din simplul motiv că acestea sunt legate de cel al petrolului în principalele contracte semnate de Gazprom cu statele europene) va face extrem de dificilă găsirea de investitori dispuși să parieze pe producerea unor mărfuri cu prețuri în scădere.

Marea Nordului, Cipru și Grecia: zone care se confruntă cu probleme similare

Cu probleme similare se confruntă și Cipul și Grecia. Ciprul de confruntă deja și cu alte probleme, geopolitice, privind drepturile de exploatare a zăcămintelor offshore, acestea fiind dsputate cu Turcia. Dincolo de problemle geopolitice, scăderea prețurilor produselor energetice este de natură să îndepărteze investitorii din această zonă.

Însă de departe cea mai dificolă problemă cu care se confruntă Europa este aceea că principala zonă producătoare de petrol și gaze a continentului este offshore (cu costuri ridicate de producție) și cu o rată a declinului producției în declin: Marea Nordului.

Marea Nordului este în prezent o zonă cu zăcăminte mature, unde a devenit extrem de dificil din punct de vedere tehnic și extrem de scump să extragi hidrocarburile rămase, susține Alan Riley.

În opinia profesorului britanic, vor trebui introduse regismuri fiscale atractive pentru a încuraja investițiile necesare, ceea ce face în prezent, guvernul de la Londra, de exemplu. Dacă scăderea prețului este una temporară, cum a fost în 2009, situația nu ar fi atât de gravă, însă dacă acest trend persistă, majoritatea investițiilor în zonă vor fi anulate. Iar, odată anulate, e dificili ca ele să mai fie reluate. Capitalul va fi realocat, iar actuala infrastructură, dar și companile de servicii petroliere și de gaz, vor suferi.

Gazprom ar putea profita și majora cota de piață

Ca și cum acestea nu ar fi sufciente, prețul redus al petrolului va majora foarte probabil dependența UE de Gazprom. Chiar dacă gigantul rus suferă în prezent, crede Riley, faptul că prețul gazelor este legat de cel al petrolului în contractele semnate de Gazprom pe Bătrânul Continent, va ieftini artificial prețul acestora comparativ cu cele din producția internă a UE. Gazprom va folosi acest prilej pentru a-și majora cota de piață. Gazul rusesc nu numai că va fi mai competitiv ca cel european, ci va câștiga bătălia și cu potențialul Gaz Natural Lichefiat (LNG), care ar putut fi importat din SUA.

Pentru ca Gazprom să-și poată majora cota de piață este necesară, ce-i drept, reformarea lanțului de producție și distribuție al gigantului rus, în sensul reducerii costurilor și majorării producției pentru export. Profesorul britanic crede că una din cele mai ignorate problema în strategia energetică a UE pentru 2015 este aceea dacă Rusia este capabilă să-și reformeze piața internă pentru a-și putea maximiza profiturile și influența în UE.