Energy Report

Joe Biden vizitează Ciprul după România. Reunificarea insulei ar putea oferi Europei o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale

 Joe Biden, vicepreședintele Statelor Unite, a anunțat, miercuri, stabilirea unui parteneriat strategic între SUA și Cipru și și-a exprimat speranța că un acord de reunificare, dificil de obținut și pentru care se fac eforturi de mult timp, ar putea transforma insula est-mediteraneană într-o sursă de stabilitate într-o regiune tumultuoasă.

„Această insulă poate și trebuie să fie piatra de temelie pentru stabilitatea Europei și a întregii zone din estul Mediteranei”, le-a spus Biden reporterilor la coborârea din avion, potrivit publicației US News.

În contextul în care negocierile din ultmele patru decenii au eșuat în stabilirea unei federații acceptabile pentru ambele comunități etnice, greacă și turcă, Biden a declarat: „Am venit aici astăzi pentru că eu cred că, de data asta, poate fi diferit. Dacă va fi, asta depinde de oamenii de pe această insulă”. El a infirmat speculațiile conform cărora el ar urma „să impună sau să prezinte” un acord de pace în timpul vizitei.

Biden a menționat de asemenea rolul pe care Ciprul poate să îl joace în asigurarea securității energetice regionale, ca urmare a descoperirii unor zăcăminte de gaze naturale aproape de coasta sudică a insulei, aproape de un perimentru gazeifer mai mare, deținut de Israel.

Ecuație complexă, în care intră Turcia și Israel

Un acord de pace în Cipru ar avea repercursiuni regionale, din moment ce ar putea repara relațiile încordate dintre aliații–cheie din zonă ai SUA, Turcia și Israel. Cele două țări se află în relații tensionate după ce comandouri israeliene au atacat o navă turcă care încerca să spargă blocada israeliană a Fâșiei Gaza, în mai 2010.

Un Cipru reunificat ar reprezenta și o rută de transport pentru gazele offshore din Mediterana, deținute de Cipru și Israel, care ar putea fi aduse în Europa printr-o conductă care să tranziteze Turcia, ajutând astfel la reducerea dependenței energetice a continentului față de Rusia, care a amenințat că va tăia furnizarea, în contextul crizei ucrainiene.

Biden se întâlnește cu președintele cipriot Nicos Anastasiades pentru a discuta chestiuni precum energia și securitatea regională. Vicepreședintele american se va întâlni de asemenea cu Dervish Eroglu, liderul autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord, potrivit Bloomberg.

În Cipru, care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale offshore, liderii politici încearcă să impulsioneze negocierile de reunificare a insulei, la 40 de ani de la invazia Turciei în partea de nord a acesteia. Pentru guvernul SUA, vizita lui Biden este o ocazie pentru a stabili posibile trasee de aprovizionare pentru consumatorii europeni de gaze.

Mai sunt destule de rezolvat

„Criza din Ucraina și zăcămintele de gaze constituie o oportunitate de progres spre o soluționare a disputei teritoriale”, a spus Takis Hajidemetriou, un fost membru al legislativului cipriot care a luat parte la discuții pe tema reunificării.

Vizita de trei zile în Cipru a lui Biden – singurul stat membru al Uniunii Europene cu trupe ONU de menținere a păcii care păzesc o zonă tampon pe teritoriul său – este prima făcută de un vicepreședinte, de la cea a lui Lyndon Johnson, în 1962. El ajunge aici din România, unde s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta.

După decenii de stagnare, o nouă rundă de discuții pe tema reunificării a intrat într-o „fază substanțială”, potrivit ONU. Negocierile au dus la conturarea unui nou stat federal, cu o structură de luare a deciziilor similară cu cea a Belgiei, unde regiunile vorbitoare de flamandă și franceză au puteri extinse, iar autoritatea federală se concentrează pe buget, apărare și politică externă.

Negociatorii au căzut de asemenea de acord asupra organizării forțelor de poliție, instanțelor și legislativului, a spus Kudret Ozersay, liderul negociator al comunității turce din Cipru. El a spus că, din punct de vedere tehnic, disputa ar putea fi soluționată în câteva luni.

Omologul grec al lui Ozersay, Andreas Mavrogiannis, a afirmat că negociatorii încă trebuie să rezolve diferende privind drepturile de proprietate ale celor strămutați din cauza separării și rolul forțelor armate grecești și turce pe insulă, precum și modul în care să fie implementate drepturile UE privind libertatea de mișcare.

„Un efort serios este în desfășurare, dar nu avem rezultate concrete în niciuna dintre chestiuniile esențiale”, a completat el.

Resurse enorme de gaze

Ridicând miza, compania Noble Energy a anunțat anul trecut că a descoperit nu mai puțin de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale blocate sub fundul mării aproape de coasta cipriotă. Eni Spa, Korea Gas Corp. și Total SA sunt așteptate să înceapă explorările în această vară, iar guvernul se așteaptă să aibă rezultate anul viitor, a spus ministrul Energiei, George Lakkotrypis.

„Considerațiile privind zăcămintele de gaze naturale au pus discuțiile privind reunificarea Ciprului înapoi pe agenda internațională”, a explicat Niyazi Kizilyurek, profesor la Universitatea din Cipru.

Guvernul Ciprului a făcut presiuni asupra UE să investească în insula est mediteraneană, pentru a o transforma într-un hub pentru transportul gazelor spre Europa din țările apropiate, inclusiv Israel, Egipt și Liban, precum și din propriile-i zăcăminte.

Rezervele de gaze deschid „o fereastră de oportunitate” pentru rezolvarea disputei teritoriale, a spus Movrogiannis. „Ciprul este localizat ideal în centrul rutelor pentru furnizarea energiei în regiune și poate deveni un contribuitor la cooperarea și stabilitatea regionale”, a conchis el.

Movrogiannis prevede că o rezolvare de succes a disputei teritoriale ar putea creea un boom al investițiilor și construcțiilor, accelerând revenirea Ciprului dintr-o criză financiară care a forțat insula să ceară o asistență financiară de 10 miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internațional și a zonei euro.

Ozersay afirmă că îngrijorarea sa este că urgența crizei din Ucraina ar putea convinge comunitatea internațională să accepte „stabilitatea status quo-ului” mai degrabă decât să forțeze un acord complet de pace și reunificare. Totuși, el s-a întâlnit cu ambasadorul american în Cipru, John Koenig, de opt ori într-o săptămână înainte de vizita lui Biden.

„Nimeni nu poate să nege rolul și interesul în creștere al SUA pe această temă”, a conchis el.