Energy Report

Cei 23.000 de locuitori ai insulelor Shetland au propria lor miză petrolieră în "războiul de independență" al Scoției

Aflate la o distanță de 12 ore de mers cu feribotul de Scoția neinsulară, la sute de mile de Edinburgh și mai aproape de Oslo decât de Londra, insulele Shetland au propriile aspirații cu privire la independența Scoției. Unii dintre cei 23.000 de locuitori vor chiar independența imsulelor.

Mulți cetățeni ai unității administrative văd în votul din 18 septembrie - care va decide dacă Scoția ar trebui să rupă uniunea veche de 307 de ani cu Anglia – o oportunitate de a câștiga controlul asupra serviciilor locale și asupra unei părți din veniturile rezultate din petrolul extras din Marea Nordului, relatează Reuters.

„Petrolul ne aparține nouă. Nu trebuie să mai vorbim despre asta. Este al nostru”, spune Hazel Mackenzie, un locuitor al insulelor Shetland în vârstă de 43 de ani, care lucrează la o casă de comerț cu vite din principalul oraș al arhipelagului, Lerwick.

„Dacă am putea dispune de toți banii care provin din petrol, atunci am putea, probabil, să fim autonomi”, a adăugat el.

Miliarde de lire sterline din petrol

În ultimii 40 de ani, din câmpurile petroliere ale Marii Britanii s-a extras echivalentul a 24 de miliarde de barili de petrol; aproximativ 20% din această cantitate a tranzitat Shetland, fiind transportat prin conducte către Sullom Voe, unul dintre cele mai mari terminale petroliere ale Europei, deținut de BP.

Aproximativ o cincime din petrolul și gazele despre care se estimează că încă ar putea fi găsite în preajma coastelor Marii Britanii ar putea fi localizate la vest de Shetland.

Pe măsură ce referendumul pentru independența Scoției se apropie, consiliul local din insulele Shetland și-a unit forțele cu alte două consilii din subdiviziunile insulare ale Scoției, Orkney și Insulele Vestice, pentru a solicita un control mai mare asupra serviciilor locale și asupra noilor reglementări fiscale, pentru a putea să beneficieze mai mult de pe urma petrolului, a pescăriilor și a resurselor de energie regenerabilă din regiune.

Pentru guvernul scoțian, miza referendumului este reprezentată de cele circa 7 miliarde de lire sterline provenite din taxarea producției anuale de țiței, care ar reveni Edinburghului, în cazul unui vot pozitiv pentru independență.

Dețin peste două treimi din țițeiul britanic

Pentru mulți de pe insulele Shetland, unde steagul alb-albastru, în stil nordic, flutură de pe catarge printre dealurile cu turbă și mici golfuri izolate, sentimentul de a fi locuitor al insulelor Shetland vine înainte de orice identitate scoțiană, britanică sau, dat fiind istoria, chiar norvegiană.

În Lerwick, unde focile așteaptă în port pentru a saluta sosirea bărcilor de pescari, unii locuitori ai insulei consideră irelevant referendumul scoțian.

„De ce să credem în independență dacă toate astea înseamnă că puterile se mută de la Londra la Edinburgh? Nu, noi vrem să se mute mult mai departe decât atât”, spune Tavish Scott, un democrat liberal care este reprezentantul insulelor Shetland în parlamentul descentralizat din Edinburgh, dominat de Partidul Național Scoțian.

Scott spune să aproximativ 67% din zăcămintele de hidrocarburi din Marea Nordului se află în apele de lângă coastele insulelor Shetland. Guvernul scoțian intenționează să folosească cele 94 de procente din veniturile din taxele pe producția de petrol și gaze al Marii Britanii, despre care se estimează că provin din apele scoțiene, pentru a-și susține cheltuielile de stat.

Au beneficiat prea puțin

Încercarea insulelor Shetland de a obține controlul asupra serviciilor locale și o felie din veniturile din petrol ar putea complica negocierile dintre Edinburgh și Londra privind moneda națională, datoria publică și împărțirea rezervelor de petrol în eventualitatea unui „Da” în septembrie și, mai departe, în cazul în care Scoția și-ar declara oficial independența din martie 2016.

„Scoția va avea nevoie de insulele Shetland mai mult decât Insulele Shetland vor avea nevoie de Scoția”, spune Caroline Miller, în vârstă de 56 de ani, un fost membru al consiliului din insulele Shetland.

Veniturile rezultate din taxarea producției de petrol au umplut cuferele guvernului britanic cu aproximativ 300 de miliarde de lire sterline, la puterea de cumpărare din 2012 a banilor. Insulele Shetland, care nu primesc nimic din aceste venituri, ci doar chirii pentru folosirea de către companiile petroliere a unor facilități portuare și de uscat, au beneficiat direct din petrol la nivelul de 1,7 de miliarde de lire sterline, potrivit cifrelor furnizate de consiliu.

O parte câștiguri sunt investite într-un fond al petrolului, ale cărui plasamente au generat încă un miliard de lire sterline. Mare parte din acest venituri au fost reinvestite în comunitatea locală și în infrastructură, a spus consiliul.

Revin vremurile bune?

Din 1996, câștigurile insulelor Shetland din petrol au tot scăzut. Industria petrolieră nu a mai plătit așa-numitele „taxe de deranj” – sume anuale negociate în anii 1970 pentru a-i compensa pe locuitori pentru inconvenientele cauzate de activitatea lor – în contextul în care câmpurile mature de hidrocarburi au secat, iar volumele de țiței pompate de-a lungul insulelor Shetland au scăzut.

Dar noile foraje și investițiile în unități de procesare au făcut să reapară banii. Localnicii vorbesc despre un nou boom al petrolului, ceea ce le întârește poziția.

Mașinile noi parcate pe străzile din Lerwick și semnele de „ocupat” de la hoteluri sugerează că banii curg aici. În port, vasele de croazieră stau lângă enorme hoteluri plutitoare, ambele categorii adăpostind un val de 1.400 de muncitori.

Lângă terminalul Sullom Voe – o grămadă de tancuri petroliere enorme ascunsă după coasta unui deal și mărginită de un golf adânc – compania petrolieră franceză Total construiește o noua facilitate de procesare a gazelor.

Investițiile de peste 8 miliarde de lire sterline din partea companiilor precum Total și BP anunțate în ultimii patru ani vor dezvolta zăcămintele de hidrocarburi neatinse de la vest de insulele Shetland, vor explora noi rezerve de petrol și gaze și vor construi noua centrală, păstrând astfel situl deschis în următorii 40 de ani.

Identitate locală puternică

Detașarea pe care mulți șetlandezi o resimt în avanpostul lor nordic este mai adâncă decât apele reci și lovite de furtuni care îi separă de restul Marii Britanii.

Cele aproximativ 100 de insule care formează arhipelagul Shetland, unde semnele rutiere avertizează că „traversează vidre”, au fost parte din Norvegia timp de 500 de ani, până când au fost dăruite scoțienilor în 1469, drept zestre pentru prințesa Margrethe, care s-a căsătorit cu Regele Iacob al III-lea al Scoției.

Casele în stil nordic stau la baza dealului, cu vedere spre portul Lerwick, iar nume de străzi precum Norgaet și Veensgarth duc cu gândul la limba moartă Morn. Se organizează și un festival anual al focului, la care poate fi admirată o navă lungă de vikingi.

„Dacă întrebi un șetlandez „cine ești tu?”, noi răspundem că suntem șetlandezi, nu scoțieni”, spune un manager de abator, Lauraine Manson, în vârstă de 47 de ani.

Recunoscând distincția, grupul din aceeași rădăcină de vizavi de insulele Shetland și vecinii lor insulari, Orkney și Insulele Vestice, au redactat petiție, cerând un al doilea vot, la o săptămână după referendumul scoțian.

Asta le-a da insularilor trei opțiuni: de a-și alege propria independență, de a deveni parte a Scoției independente sau de a rămâne în Regatul Unit.

Modelul Faroe

Localnicii vorbesc cu admirație despre modelul stabilit în insulele Faroe, din apropiere, un teritoriu autoguvernat în cadrul regatului Danemarcei, care deține control propriu asupra chestiunilor fiscale.

„Aș vrea să văd în Shetland ceva pe modelul Faroese, sau posibil Guernsey, Jersey sau Isle of Man”, dpune Ian Gidney, în vârstă de 57 de ani, care conduce un magazin de vânzare online a articolelor de piele.

Alistar Carmichael, un membru democrat liberal al parlamentului britanic care reprezintă Orskney și Shetland, crede că este în interesul insulelor să fie parte a unei unități mai mari.

„Totuși, ne trebuie mai mult control local asupra serviciilor publice”, adaugă el.

Anul trecut, premierul scoțian Alex Salmond a înființat un grup de lucru pentru a analiza posibilitatea creșterii gradului de descentralizare în insule. Raportul trebuie finalizat în iunie. Guvernul scoțian susține „puterea de decizie locală”, a spus el atunci.