Gaze de șist: Guvernul și Chevron au câștigat un proces la centru, dar au pierdut alte trei în teritoriu, la Vaslui
- Detalii
- Publicat în 06 January 2014
Curtea de Apel București (CAB) a respins, pe 23 decembrie 2013, cererea formulată de un grup de ONG-uri privind anularea acordurilor petroliere semnate de statul român cu americanii de la Chevron vizând explorararea și exploatarea resurselor de gaze de șist de pe teritoriul României. Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Nici una dintre aceste decizii judecătorești nu este definitivă.
"Respinge acţiunea, în ceea ce o priveşte pe reclamanta Asociaţia Pro Vulcan, astfel cum a fost precizată, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă. Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantele Asociaţia România Dreaptă, Greenpeace CEE România, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia Euro - Agora, astfel cum a fost precizată. Admite cererea de intervenţie în interes propriu a intervenientelor Chevron România Exploration and Production SRL şi Chevron România Holdings B.V. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.12.2013", se arată în decizia CAB.
Acțiunea în justiție a fost declanșată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.
Care sunt argumentele ONG-urilor
În acest sens, acestea citează o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.
În octombrie anul trecut, reclamanții au depus la dosarul cauzei legea prin care Parlamentul francez a dispus, pe o perioadă nedeterminată, suspendarea tuturor licențelor de explorare şi exploatare a gazelor de şist în Franţa, inclusiv o decizie a Curţii Constituţionale franceze, care confirma că respectiva lege este constituţională.
"Am mai depus o hotărâre foarte recentă a Parlamentului European, care spune că trebuie să se modifice directiva pentru elaborarea raportului de mediu, special pentru gaze de şist, pentru că ele, nefiind incluse în dreptul european, în momentul în care s-a dat această directivă şi, odată cu acordul petrolier, ele puteau fi exploatate fără vreo mare constrângere", declara Nicuşor Dan în octombrie 2013.
Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012, iar următorul termen procesual este programat pentru data de 15 ianuarie.
De asemenea, cele 5 ONG-uri menționate mai sus au cerut în instanță și suspendarea acordurilor petroliere semnate de statul român cu Chevron. Procesul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), următorul termen de judecată fiind fixat pe 23 ianuarie.
Victorie de etapă în Vaslui
Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Este vorba de consiliile locale din comunele Pogona, Alexandru Vlahuță și Suletea.
Practic, magistraţii vasluieni au considerat legale hotărârile consiliilor locale pe motiv că resursele minerale "gaze de şist" nu au fost declarate de interes naţional în Legea Petrolului.
"Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul", se arată în motivarea instanţei de judecată.
În alte zece procese similare, în care au fost atacate în instanţă hotărârile de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, Prefectura Vaslui a câştigat în faţa consiliilor locale hotărârile fiind considerate ilegale. Înainte de a acţiona în instanţă consiliile locale, Prefectura Vaslui le-a explicat autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.
"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local", se arata în motivarea Prefecturii Vaslui.
În 3 octombrie 2013, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.