Energy Report

Criza a redus cu aproape 20% numărul apartamentelor încălzite în sistem centralizat, peste 320.000 de familii s-au debranșat din 2008 încoace

Criza financiară și economică a dus la reducerea cu 19,4% a numărului total de apartamente din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme de încălzire centrală, de la 1.647.880 în 2008 la 1.327.608 în mai 2014, ceea ce înseamnă că 320.272 de familii s-au debranșat de la rețelele centralizate de încălzire în intervalul menționat.

Informația apare în proiectul de Strategie energetică a României, pus recent în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie, document în care se precizează că Bucureștiul deține unul din cele mai mari SACET (sistem de alimentare centralizată cu energie termică – n.r.) din lume, ocupând locul cinci, după Moscova, Sankt Petersburg, Seul și Varșovia.

Producția de energie termică destinată consumului în sistem de alimentare centralizată, la nivelul orașului București, reprezintă peste 40 % din producția totală de energie termică la nivel național.

"Domeniul energiei termice, din care face parte și serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică, deține o pondere mai mare de 50% în consumul de energie al României, având, totodată, cel mai mare aport în pierderile energetice", se spune în proiectul de Strategie energetică a României.

Doar 78 de localități se mai încălzesc centralizat

În ultimii șapte ani, cele mai multe debranșări de la sistemele centralizate de încălzire s-au consemnat în 2011, când s-au debranșat 70.430 de apartamente, se arată în documentul citat. De atunci, debranșările au intrat pe un trend de scădere, numărul acestora fiind de 66.100 în 2012 și 49.290 în 2013.

Numărul de rebranșări la încălzire centrală a scăzut însă și el, de la 10.010 în 2011 la doar 3.800 în 2012 și 1.860 în 2013.

Numărul mare de debranșări a dus la desființarea, în numeroase localități, a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Astfel, din 2009 până în 2013, numărul localităților cu sisteme de încălzire centrală a scăzut cu 35,5%, de la 121 la 78.

Spre comparație, în 1997, 308 localități din România se încălzeau în sistem centralizat. "Numărul localităţilor care au beneficiat de sisteme centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice a fost într-o continuă scădere, începând cu anii 90, reducîndu-se cu 75% în perioada 1997-2013", se arată în proiectul de Strategie energetică.

În același document se notează că, în România, vechimea în funcționare a instalațiilor de producere a energiei termice este, în proporție de peste 80%, mai mare de 30 de ani, unele instalații depășind 45 de ani.

"Conform raportărilor operatorilor, la nivel național, lungimea rețelelor de transport este de aproximativ 2.720 km, iar a celor de distribuție de aproximativ. 6.944 km. Rețelele de transport și distribuție (primar, secundar și puncte termice) au fost realizate simultan cu instalațiile de producere a energiei termice și au în medie aceeași vechime. În vederea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, Programul „Termoficare 2006-2015 căldură și confort” va continua pentru perioada 2014-2020", se mai precizează în proiect.

Care sunt cauzele

Proiectul de Strategie energetică mai arată cî, în ultimii ani, consumul de energie termicǎ a înregistrat o scǎdere semnificativă, cu efecte negative asupra eficienței sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

"Consumul final de energie termică a scăzut cu aproximativ 21% în perioada 2008-2013, la valoarea de 1.415.670 tone echivalent petrol în anul 2013. Sectorul rezidențial, care deține cea mai mare pondere, peste 65%, în consumul final de energie termică s-a redus cu 25% în perioada analizată", se precizează în document.

Totodată, producția de energie termică a României a scăzut cu peste 10% în perioada 2008-2013, de la 2.418.160 la 2.172.510 tone echivalent petrol.

Proiectul de Strategie energetică enumeră, printre motivele scăderii consumului de energie termică, reducerea activității industriale, debranșarea unor consumatori casnici de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, sub impactul costului ridicat sau calității reduse a serviciilor, coroborată cu apariția pe piață a unor sisteme alternative de încălzire (în principal centralele murale pe gaz natural), montarea contoarelor (peste 98% din consumatori sunt contorizați, în mod direct sau indirect), care încurajeazǎ conservarea energiei și eficientizarea consumului de energie termică, creșterea prețului energiei termice, ca urmare a creșterii costurilor de exploatare a unor active ineficiente și a costurilor cu achiziția combustibilului, precum și scurtarea perioadei de încǎlzire, ca urmare a modificărilor climatice, lunile de iarnǎ fiind caracterizate prin temperaturi medii mai ridicate cu aproximativ 1,4 – 2,20 °C, în ultimii ani (2007-2013), decât cele înregistrate în ultimii 50 ani.

Scumpiri masive, structură de monopol

Prețul mediu de furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populație, la nivel național, s-a majorat cu 44% în intervalul 2007 – 2013, de la 124,69 la 179,38 lei/gigacalorie, iar cel pentru agenții economici – cu 27%, de la 188,20 la 239,72 lei/gigacalorie, potrivit datelor colectate și sintetizate de Consiliul Concurenței, primite de la companiile care administrează sistemele centralizate de încălzire.

Ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării, potrivit Consiliul Concurenţei.

Preţul energiei termice pentru populaţie sunt stabilite de către autoritatea locală respectivă. Cel mai redus preţ al energiei termice (între 86 lei şi 154 lei pe gigacalorie) a fost plătit, anul trecut, de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi Bacău. La polul opus se află locuitorii din Constanţa, Reşita, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, unde preţurile au fost cuprinse între 311 lei şi 387 lei pe gigacalorie.

Sistemul de termoficare din România, ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive, poate fi îmbunătăţit prin măsuri precum reducerea monopolurilor locale, operarea privată sau public-privată a sistemelor centralizate şi asigurarea unui mediu concurenţial, recomandă Consiliul Concurenţei.

Occidentul redescoperă încălzirea centrală

Pe de altă parte, potrivit oficialilor UE și ONU, ar fi o greșeală condamnarea din principiu a ideii de încălzire centrală. Implementat în mod eficient, așa cum se întâmplă în Copenhaga și Helsinki, spun ei, sistemul centralizat de încălzire ar putea reprezenta o modalitate de reducere a consumului global de energie.

Potrivit ONU, orașele au o pondere de 70% în consumul total global de energie, iar 50% din consumul urban de energie electrică reprezintă instalațiile de încălzire, răcire și aer condiționat. Organizația susține că, pentru reducerea consumului de energie, este nevoie de o revoluție în ceea ce privește sistemele de încălzire a locuințelor.

În acest sens, exemplul de succes citat cel mai frecvent este cel al capitalei Danemarcei, Copenhaga. Orașul a început să-și pună la punct un sistem de încălzire centrală încă de la 1890, însă crizele țițeiului din anii ’70 au stimulat accelerarea expansiunii acestuia. În prezent, circa 98% din energia termică consumată în Copenhaga este furnizată de sistemul local de încălzire centrală, cel mai mare din lume.

Potrivit OECD și Agenției Internaționale pentru Energie, o centrală termică clasică are o eficiență de doar 36% (utilizează în mod productiv doar 36% din combustibilul cu care este alimentată, restul reprezentând pierderi), în timp ce așa numitele centrale de cogenerare, care produc și electricitate, și căldură, ajung în general cu eficiența la aproape 60%. Captarea căldurii reduce producția de electricitate, însă per total s-a constatat că cogenerarea merită. Ultimele proiecte scandinave de cogenerare, din cu totul alt film decât cele est-europene, au demonstrat un grad de eficiență de 85-90%.