Energy Report

Americanii nu se grăbesc să salveze Europa de dependența față de gazele rusești

Departamentul pentru Energie al Statelor Unite și-a modificat politica și reglementările de acordare a autorizațiilor pentru proiecte de construire de terminale de export al gazelor naturale lichefiate (GNL), într-un mod care, cel mai probabil, va ajuta proiectele mai avansate ca dezvoltare și le va afecta negativ pe cele noi, dar de la care nu se așteaptă să aibă un mare impact asupra ritmului general în care se dezvoltă industria. În consecință, va mai dura până când se va pune cu adevărat problema ca boom-ul american al exploatărilor de gaze de șist prin fracturare hidraulică să reducă dependența Europei de importurile de gaze naturale din Rusia.

În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Potrivit legislației în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Compania Cheniere Energy, care construiește un terminal de export pentru GNL în Sabine Pass, Louisiana, și planifică o alta în Corpus Cristi, Texas, a fost considerată unul dintre principalii beneficiari ai schimbării reglementărilor și procedurilor, iar prețul acțiunilor sale a crescut cu 7%, scrie The Financial Times.

Într-o postare pe blog în care sunt enumerate mai multe măsuri legate de politica privind exportul de GNL, Christopher Smith, un oficial al Departamentului pentru Energie, a spus că în viitor se vor acorda autorizații doar pentru acele proiecte care au primit deja certificări potrivit cărora sunt conforme cu toate exigențele, reglementările și legile privind protecția mediului.

Asta înseamnă că cei care vor să exporte GNL vor trebui mai întâi să obțină autorizație de la o altă instituție, respect Comisia Federală de Reglementare în Energie, procedură mai scumpă și mai îndelungată, înainte de a primi licență de export din partea Departamentului pentru Energie.

Nu se mai dau autorizații provizorii

Până în prezent, Departamentul a acordat șapte licențe pentru export în țări care nu au acorduri de liber schimb cu SUA. Numai unul dintre aceste proiecte, respectiv Sabine Pass al companiei Cheniere, și-a asigurat aprobările de mediu necesare din partea Comsiei, iar celelalte au doar permise de export condiționate din partea Departamentului, fiind în așteptarea deciziilor Comisiei de Reglementare.

În viitor, Departamentul pentru Energie nu va mai acorda acest gen de permise condiționate provizorii.

Christopher Smith a scris în postarea sa că s-a intenționat ca modificarea de procedură să prioritizeze resursele Departamentului asupra „proiectelor mai avansate din punct de vedere comercial” și, de asemenea, să permită obținerea unor informații mai complete, pe baza cărora să se poată decide dacă un anumit proiect de export de GNL este sau nu de interes public.

Procedura de obținere a aprobărilor de mediu și de siguranță tehnică din partea Comisiei pentru un terminal GNL costă 100 de milioane de dolari sau mai mult, astfel că doar acele proiecte despre care se consideră că pot fi viabile comercial vor fi admise în proces.

Noii jucători sunt dezavantajați

Dacă Departamentul pentru Energie ar fi să aprobe toate proiectele de export care i-au fost propuse, acestea ar avea capacitatea să exporte o mie de miliarde de metri cubi de gaze pe zi, aproximativ jumătate din producția internă SUA.

Modificarea reglementărilor va îngreuna procesul de acordare a licențelor de export, dar și obținerea de finanțări din partea băncilor și investitorilor pentru proiecte noi. În schimb, va ajuta cel mai probabil companii precum Cheniere, care sunt deja într-o fază avansată în procedura de aprobare de la nivelul Comisiei.

Cheniere are două proiecte, o extindere la Sabine Pass și terminalul din Corpus Cristi, care au fost depuse la Comisie, dar care nu au primit încă permisele generale de export din partea Departamentului pentru Energie.

Charif Souki, CEO al companiei Cherniere, a declarat, pentru Financial Times, că acordarea permiselor de export condiționate „a fost de mare ajutor atunci când aveam de-a face cu sceptici din toată lumea care nu credeau că SUA vor apropba exporturile de GNL”, dar nu mai era necesară.

Cea mai rea e incertitudinea

Pentru a întări impresia că administrația nu intenționează să pune frână exporturilor de GNL per ansamblu, Smith a spus de asemenea, în postarea lui, că Departamentul pentru Energie va comanda noi studii economice, atât interne, din partea Energy Information Administration (EIA), cât și din partea consultanților externi, pentru a vedea care este efectul nivelurilor mai ridicate ale exporturilor, comparativ cu cele luate în considerare anterior.

Două studii din 2012 au analizat doar exporturile de până la 300 de miliarde de metri cubi pe zi, iar noile studii vor avea în vedere afectele exporturilor de la 300 de miliarde la 500 de miliarde de metri cubi pe zi.

Departamentul pentru Energie a publicat și rapoarte detaliate privind impactul asupra mediului al exportului de GNL. Astfel, în contraducție cu unele afirmații ale activiștilor de mediu, s-a ajuns la concluzia că creșterea rapidă a producției de gaze de șist va continua indiferent de perspectiva majorării sau nu ba exporturilor de GNL și că este „nerezonabilă” ideea că eventualele prejudicii de mediu produse de exploatarea gazelor de șist ar putea fi evitate prin interzicerea exporturilor de GNL.

Totuși, în ciuda acelor semnale de susținere, în general, din partea administrației, Bill Cooper, de la Centrul pentru GNL, un grup care îi reprezintă pe exportatori, s-a declarat îngrijorat cu privire la faptul că schimbarea politicii ar putea duce la o încetinire a dezvoltării proiectelor.

„Departamentul pentru Energie schimbă regulile jocului iar, fară să se gândească la nimeni. Iar asta crește incertitudinea procesului de reglementare”, a spus el.

Ce promitea Joe Biden la București

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax cu ocazia recentei sale vizite în România, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis, în ianuarie, să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autoritățile SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate, restricționat în prezent de legislația americană.

Pentru a asigura ţărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcţii. Astfel, statele vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA şi UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut. Totodată, ele vor încerca să convingă Congresul american să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către ţări care sunt membre ale NATO.

Anul trecut, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta. Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțineau că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.