Energy Report

VIDEO: Copiii Siriei devastate de războiul civil fac motorină „la cazan” punându-și clipă de clipă viața în pericol

În plin câmp, la nord-est de Aleppo, cea mai mare metropolă a Siriei, mai mulți adolescenți aprind focuri sub niște cuve mari pline cu țiței și scurg în canistre produsele rezultate în urma arderii. Scena a fost filmată, iar videoclipul a fost uploadat pe YouTube. Un tânăr se plimbă de colo până colo prin fum, printre focuri, instalații și recipiente primitive, explicând tehnica de producere a motorinei și a combustibilului pentru încălzire de la rafinăria sa improvizată de la marginea orașului Al Bab. 

„Bineînțeles că e periculos”, spune tânărul, ridicând din umeri și zâmbind forțat. Nici unul dintre copiii care muncesc acolo, unii dintre ei nepărând să aibă mai mult de 5-6 ani, nu poartă vreun echipament de protecție. 

La doi ani de la startul revoltelor împotriva președintelui Bashar al-Assad, peste 4 milioane de sirieni sunt fără adăpost, suferă adesea din cauza lipsei de alimente și sunt dependenți de ajutoarele umanitare venite din străinătate, potrivit ONU. Circa 1,1 milioane au fugit și s-au refugiat în afara țării.

Exporturile de țiței ale Siriei au încetat aproape complet. Înainte de războiul civil, acestea asigurau un sfert din veniturile bugetare ale statului, respectiv circa 3 miliarde de dolari pe an.

„Petrolul este singura resursă de care mai dispune Siria. Agricultura este total distrusă și de aceea există acest val imens de refugiați, care fug de foamete și pentru că nu mai dispun nici de cele mai elementare mijloace de subzistență”, spune Joshua Landis, șeful catedrei de studii privind Orientul Mijlociu de la Universitatea din Oklahoma.

Din 22 aprilie, Uniunea Europeană a decis să ridice parțial embargoul instituit asupra exporturilor de țiței provenit din zonele din Siria controlate de rebeli, scopul fiind încurajarea economiei în regiunile aflate sub controlul opoziției. Problema este că e cu totul neclar cine deține cu adevărat controlul asupra câmpurilor petroliere și ce livrări de țiței pot fi reluate.

Al-Qaeda, călare pe sonde

„Suntem în plină ceață. Din puținele informații credibile pe care le avem rezultă că cei de la Coaliția Națională Revoluționară (care se bucură de recunoaștere pe plan internațional – n.r.) nu au acces la prea multe câmpuri petroliere”, spune și David Butter, asociat la programul pentru Africa și Orientul Mijlociu la Chatham House din Londra.

Zăcămintele din estul și nord-estul Siriei s-ar afla predominant sub controlul forțelor islamiste militante, se arată într-un raport al Economist Intelligence Unit din 24 aprilie.

„Majoritatea câmpurilor petroliere sunt controlate de Al-Qaeda. Altele, de către Armata Liberă (compusă în special din dezertori din rândul forțelor armate pro-guvernamentale – n.r.)l, iar altele de către kurzi. Nu putem confirma procentul deținut de fiecare dintre grupări”, declară Rami Abdurrahman, de la Syrian Observatory for Human Rights din Coventry, Marea Britanie.

Guvernul de la Damasc a acuzat măsura UE de ridicare parțială a embargoului ca pe o tentativă de a cumpăra petrol de la „teroriști” și a avertizat că nimănui nu i se va permite să jefuiască resursele naturale ale țării. Cu o lună înainte, ministrul sirian al Petrolului și Resurselor Minerale s-a întâlnit cu ambasadorii Rusiei și Chinei pentru a discuta posibile acorduri de explorare pentru petrol și gaze, potrivit agenției guvernamentale de știri SANA.

Iarna aceasta, sirienii s-au confruntat cu temperaturi record, de până la minus 8 grade Celsius, iar mii de familii rămase fără locuință și-au găsit adăpostul în peșteri, parcuri și hambare.

Ridicarea embargoului petrolier în zonele controlate de rebeli va permite reluarea exporturilor de țiței, importul de echipamente de extracție și producție și reluarea investițiilor în industria siriană de profil. Siria a început să acorde concesiuni companiilor de petrol și gaze în 1930, pe când era guvernată de francezi, iar producția a început la sfârșitul anilor ’60. Înainte de războiul civil, printre companiile de top care operau proiecte de tip joint-venture cu monopolul de stat în domeniu, Syrian Petroleum Co., se numărau giganți precum Royal Dutch Shell, Chevron sau Total SA.

Copii morți

Într-o altă filmare, uploadată pe site-ul Syria Video, finanțat de catedra de studii privind Orientul Mijlociu de la Universitatea din Oklahoma, se văd oameni colectând produse de la rafinării improvizate la Darat Izza, tot la nord-est de Aleppo.

Pe un fundal de măslini și dealuri pietroase, un bărbat descheiat la cămașă își prezintă prețurile de vânzare: benzenul costă 11.000 de lire siriene barilul (157 de dolari), iar combustibilul pentru încălzire, 12.500-13.000 de lire siriene.

Acesta adaugă că munca este extrem de periculoasă, doi copii murind cu puțin înainte de filmare. Unul dintre ei a ars de viu în timpul procesului de rafinare. „Am abandonat agricultura. Am pierdut tot ce am avut”, spune bărbatul.

Producția de petrol a Siriei se ridica la circa 400.000 de barili pe zi în perioada 2008-2010, potrivit US Energy Information Administration. În ultimele 12 luni de dinainte de izbucnirea protestelor, în martie 2011, aproape întreg exportul de țiței al Siriei a fost destinat Europei și Turciei.

Rezervele certe de țiței ale Siriei se cifrau la 2,5 miliarde de barili în ianuarie 2013, potrivit estimărilor Oil & Gas Journal, fiind mai mari decât cele deținute de fiecare dintre statele vecine, cu excepția Irakului (141,35 miliarde de barili, conform datelor OPEC).

Cum e mai rău: rebelii controlează zăcămintele, iar guvernul – conductele și rafinăriile

Însă toată această bogăție, care ar putea genera curent electric, căldură și carburanți pentru vehicule pentru locuințele și mașinile sirienilor, a rămas în cea mai mare parte neutilizată, din cauza conflictului intern.

Rafinăriile de stat de la Horns și Banias au rămas sub controlul forțelor loiale lui Bashar al-Assad, iar livrările de țiței din zonele aflate în dispută sunt extrem de limitate.

Pe de altă parte, pentru cei din opoziție ar fi extrem de greu să transporte petrol până în Turcia, traversând zona de conflict, iar cea mai mare parte din rețeaua internă de conducte petroliere a Siriei este controlată de armata guvernamentală.

„Siria nu va putea să se pună cât de cât pe picioare dacă nu se va ajunge la niște relații economice rezonabile, iar petrolul este esențial pentru asta”, spune Joshua Landis de la Universitatea din Oklahoma.

Până atunci, băieții din Al Bab și rafinăria lor improvizată vor fi printre puținii sirieni care mai beneficiază de resursele de petrol ale țării. În filmarea postată pe YouTube, tânărul care pare să conducă operațiunea este întrebat dacă face ceva bani cu asta. „Ne iese cât să avem ce să mâncăm. Noi vrem să-i ajutăm pe oameni”, răspunde acesta.