Energy Report

Companiile producătoare de gaze au achitat în prima jumătate a acestui an 67% din redevențele achitate pe întreg anul trecut. OMV Petrom a plătit mai mult chiar dacă a produs mai puțin gaz decât Romgaz

Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.

De ce este important: Săptămâna aceasta va fi discutată în Camera Deputaților controversata lege offshore, trimisă spre reexaminare către Parlament de președitele Klaus Iohannis, prin care se impune un impozit suplimentar și activității de extragere a gazelor din Marea Neagră. În timp ce companiile din domeniu susțin că noul impozit le îngreunează adoptarea deciziei finale de investiție, guvernul și mai mulți activiști din spațiul public afirmă că statul român încasează prea puțini bani de pe urma concesionării resurselor naturale.

Și mai important: Companiile producătoare de gaze din România mai susțin că deja în ceea ce privește activitatea onshore, le-a fost practic dublată redevența, prin introducerea impozitului special pe veniturile suplimentare. În plus, povara fiscală impusă acestora a fost majorată și prin folosirea prețului de referință de pe bursa gazelor din Austria, superior celui de pe piața internă, în formula de calcul a redevenței.

Potrivit unui document oficial consultat de Profit.ro, prețurile de referință din formula de calcul a redevenței la gaze naturale au fost de 495 de lei pe mia de tone metrice standard până pe data de 11 februarie (când a intrat în vigoare ordinul ANRM prin care noul preț de referință era stabili ca fiind cel de pe bursa de gaze din Austria - n.r.), de 932 de lei în restul lunii martie, de 1,110 lei în martie, 1,184 în aprilie, 1.000 în mai și 1.087 în luna iunie.

În 2017, statul român a încasat în total redevențe pentru activitatea de extracție a gazelor de 641 milioane de lei de la 13 companii.

Ca și în anii trecuți, și în prima jumătate a anului 2018, liderul companiilor plătitoare de redevențe pe gaze a fost OMV Petrom, cu 223,5 milioane de lei, urmată de Romgaz, cu 192,7 milioane de lei.

Interesant este că OMV Petrom a achitat redevențe mai mari decât Romgaz în pofida faptului că a extras un volum mai redus de gaze, 2,4 milioane tone metrice standard, față de 2,6 milioane tone metrice standard, în cazul companiei la care statul român este încă acționar majoritar. Explicația ar fi aceea că Romgaz are zăcăminte cu o productivitate mai redusă, ceea ce conduce la aplicarea unei cote de impozitare mai scăzute.

În prezent, companiile achită o redevență de 3,5%  pentru zăcăminte care produc trimestrial sub 10 milioane de metri cubi, una de 7,5%   pentru zăcăminte care produc trimestrial între 10 şi 50 milioane metri cubi, 9%  pentru zăcăminte care produc trimestrial  între 50 şi 200 milioane metri cubi și 13% pentru zăcăminte care produc trimestrial peste 200 milioane metri cubi.

Dacă ritmul producției se păstrează, statul ar putea încasa până la finalul anului aproape un miliard de lei numai din redevențe.

Potrivit datelor OMV Petrom, în prima jumătate a anului, compania a achitat alte 170 milioane de lei impozit pe venituri suplimentare din liberalizarea gazelor, achitând în total aproximativ 400 milioane de lei impozite pe producție. Până la finalul anului această sumă s-ar putea dubla, statul urmând a încasa numai de la OMV Petrom, redevențe și impozit pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului gazelor de 800 de milioane de lei.

Dacă statul câștigă, cineva trebuie să achite factura unei impozitări în creștere. Teoria economică susține că orice majorare de fiscalitate este suportată de companii și consumatori, partea suportată de cei din urmă fiind mai mare în cazul în care numărul companiilor de pe piață este mai restrâns.

Așa se face că, potrivit calculelor Profit.ro, modificarea prețului de referință din formula de calcul a redevenței a avut un impact total asupra prețului de 7,4 lei/MWh, aproximativ 75% din majorarea de preț din ultimul an.