Sterling se retrage din România pentru că nu are bani de investiții. Canadienii își cedează concesiunile din Marea Neagră către Carlyle Group contra 42,5 mil. $
- Detalii
- Publicat în 27 March 2015
Compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a decis să se retragă din România, vânzându-și toate concesiunile de hidrocarburi offshore deținute în Marea Neagră unui fond de investiții operat de gigantul de asset management Carlyle Group contra sumei brute de 42,5 milioane de dolari.
Motivul este că Sterling nu are bani să investească în dezvoltarea perimetrelor respective, canadienii anunțând, de altfel, că nu vor avea suficiente resurse pentru a plăti integral dobânzile aferente unei emisiuni de obligațiuni la următoarea scadență, programată pe 30 aprilie 2015.
Astfel, canadienii vor ceda către Carlyle International Energy Partners concesiunile perimetrelor offshore Pelican, Midia, Luceafărul și Muridava, estimând că finalizarea vânzării se va face la jumătatea acestui an, în funcție de îndeplinirea anumitor condiții specifice acestui tip de tranzacție, cum ar fi obținerea aprobărilor legale din partea autorităților statului român, precum și a acordurilor din partea unora dintre partenerii Sterling la respectivele concesiuni, se arată într-un comunicat al companiei canadiene.
Din cei 42,5 milioane de dolari pe care îi va primi de la Carlyle International Energy Partners, Sterling va plăti companiei Gemini Oil & Gas Fund II 10 milioane de dolari, la care se vor adăuga acțiuni la Sterling. În 2007, Sterling și Gemini au semnat un acord în baza căruia cei de la Gemini au finanțat forajele Sterling din blocul Midia, unde a fost descoperit zăcământul de hidrocarburi Ana, urmând să primească, în schimb, o parte din veniturile brute viitoare ale Sterling din vânzarea producției extrase din perimetrul respectiv.
N-au bani și speră să-i preia cineva
Cu suma netă de 32,5 milioane dolari rămasă din vânzarea către Carlyle International Energy Partners a concesiunilor offshore din Marea Neagră, Sterling va achita o serie de costuri legate de o emisiune de obligațiuni.
"Următoarea scadență pentru plata amortizării și dobânzii este 30 aprilie 2015, dar, așa cum a fost anunțat deja, compania nu se așteaptă să aibă suficiente fonduri pentru a face integral plata la data respectivă. Dat fiind că finalizarea vânzării operațiunilor din România va surveni după acea dată, compania ia în considerare mai multe opțiuni pentru îmbunătățirea lichidității pe termen scurt", se precizează în comunicatul Sterling Resources.
De altfel, în februarie anul acesta, într-un document al subsidiarei românești a Sterling, Midia Resources, se arată că asociatul unic Sterling Resources a emis obligaţiuni în valoare totală de 225 milioane de dolari (SUA), constituind în acest sens garanţii reale, printre aceste garanţii fiind şi un contract de ipotecă mobiliară asupra participaţiilor deţinute de Midia Resources la perimetrul petrolier EX-25 Luceafărul.
În plus, pentru satisfacerea nevoilor financiare pe termen lung ale companiei, Sterling poartă discuții cu mai mulți potențiali cumpărători pentru a ceda 10-15% din drepturile aferente concesiunii de gaze naturale Breagh din Marea Britanie și intenționează să-și refinanțeze obligațiunile aflate în circulație.
"Sterling este prezentă în Marea Neagră din 1997. Ca operator de concesiune, am descoperit zăcământul de gaze naturale Ana în 2007. De asemenea, am concesionat și alte perimetre și am efectuat prospecții seismice și foraje de explorare. Credem cu tărie în potențialul acestor active, însă costurile de dezvoltare a acestora sunt semnificative și necorespunzătoare pentru o companie de dimensiunile noastre. Credem că aceste active pot fi valorificate la adevăratul lor potențial doar de o companie cu putere financiară mult mai mare și cu un orizont investițional mai lung. În consecință, am decis ca Sterling să rămână un business predominant britanic, concentrat pe dezvoltarea perimetrului Breagh din Marea Nordului. Ne așteptăm ca simplificarea portofoliului nostru de active va face din Sterling o țintă mai atractivă pentru o eventuală fuziune sau preluare, în beneficiul acționarilor", a declarat CEO-ul Sterling Resources, Jake Ulrich.
Sterling are participații de câte 65% la perimetrele Pelican și Midia și una de 50% la perimetrul Luceafărul, având și calitatea de operator al acestor trei concesiuni. Canadienii mai dețin o participație de 40% la perimetrul Muridava.
Și-au redus estimările, dar au continuat lucrările
Sterling Resources și-a redus, la finalul anului 2013, estimările cu privire la rezervele totale de hidrocarburi deținute cu 9% comparativ cu 2012 (50,2 milioane de barili echivalent petrol în minus), în special ca urmare a efectuării de evaluări suplimentare asupra resurselor concesiunilor din România, a mai anunțat compania.
Pe 11 aprilie 2014 a început forajul unei sonde de explorare în blocul offshore Muridava din Marea Neagră, la care canadienii dețin o participație de 40%, urmând ca, anul viitor, să mai fie forate două sonde. De asemenea, în ianuarie 2014 a fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 550 de kilometri pătrați din blocul offshore Luceafărul din Marea Neagră, unde Sterling deține o participație de 50% și este operator al concesiunii. Procesarea și interpretarea datelor obținute urma să fie finalizată la jumătatea anului trecut.
Anterior, în februarie 2014, au fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 800 de kilometri pătrați din blocurile Midia și Pelican, unde Sterling deține o participație de 65% și este operator al concesiuni. Programul a inclus și circa 500 de kilometri prospectați pe perimetrele Ana-Doina și câte 100 de kilometri pătrați prospectați pe fiecare din perimetrele Bianca, Ioana și Eugenia. Procesarea și interpretarea datelor obținute urma să fie finalizată tot la jumătatea anului trecut.
Au încasat banii de la OMV Petrom și Exxon și și-au prelungit licențele
În februarie 2014, Sterling Resources a încasat suma netă, după impozitare, de 29,4 milioane de dolari, în urma vânzării porţiunii de apă adâncă a perimetrului offshore Midia XV ("Midia Deep") din Marea Neagră, se mai arată în raportul anual al Sterling. În ianuarie 2014 a intrat în vigoare contractul de transfer semnat încă din octombrie 2012 de către Exxon Mobil și OMV Petrom, pe de o parte, și Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe BV, de cealaltă parte, după ce Guvernul de la București a aprobat transferul.
La începutul lui 2014, canadienii şi-au prelungit la ANRM licenţele pentru platoul de apă mică de la Midia şi la blocul Pelican în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, Sterling deţine 65% în porţiunea de apă mică a Midia ("Midia Shallow"), care include descoperirile de la Ana şi Doina, prospectul Ioana şi altele. Asta după ce Midia a fost “spart” în două, o parte fiind complet vândută. Sterling mai deţine jumătate din blocul Luceafărul şi 40% din Muridava, deţineri pe care canadienii planificau să le reducă.
Licenţele pentru Midia şi Pelican ar fi expirat în mai 2014. Compania canadiană de petrol si gaze a ales să le prelungească, existând în plus opţiunile de prelungire până în mai 2015, mai 2018 şi mai 2020.
Au renunțat la gazele de șist din Oltenia
În plus, Sterling a renunțat, la finalul lui 2013, la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. "Renunțarea la concesiunea Craiova Sud a devenit efectivă începând cu 15 decembrie 2013 și, în consecință, compania nu mai deține concesiuni onshore în România", se arată în raportul anual pe 2013 al Sterling Resources.
Sterling mai preciza, într-un comunicat, că, în urma renunțării la singura licență onshore pe care o deținea în România, nu mai dispune de nici un fel de resurse de gaze naturale neconvenționale. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.
În februarie 2012, Ministerul Mediului menționa, într-un document, că perimetrul E III – 7 Sud Craiova se află pe lista celor pentru care "s-au manifestat intenţii de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi de gaze naturale din argile gazifere, în particular". "(...) firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale", se arăta în documentul citat.
Istorie complicată și suspectă
Acordurile de concesionare a perimetrelor Muridava și Cobălcescu Est au fost semnate de către Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) în 2010, cu britanicii de la Melrose Resources. Inițial aceștia aveau o participație de 80% la acestea, iar cei de la Petromar – 20%. La acea dată, concesionarii anunțau investiții în explorare de 60 de milioane de dolari în 3 ani.
În 2012, irlandezii de la Petroceltic au preluat compania Melrose Resources, în cadrul unui deal constând exclusiv în schimb de acțiuni între acționarii celor două firme, evaluat la circa 210 milioane euro.
Cei de la Melrose au mai semnat în 2008 un acord de preluare de la Sterling Resources a 32,5% din participaţiile la alte două blocuri de explorare din Marea Neagră, Pelican XIII şi Midia XV. Sterling ajunsese în posesia respectivelor participații cumpărându-le de la altă firmă, Paladin, care le avea la rândul său de la primul titular de licență, Enterprise Oil, care semnase contractul de concesiune cu statul român în 1992.
Dezvăluirea acestor detalii, în 2009, în urma deciziei favorabile a Curții Internaționale de Justiție de la Haga în disputa maritimă dintre România și Ucraina, a dus la un adevărat scandal politic între PNL și PDL. PDL i-a acuzat pe liberali că, prin guvernul Tăriceanu, au concesionat respectivele perimetre în mod netransparent și neavantajos pentru statul român, la care liberalii au replicat că, în 2008, în timpul guvernării lor, nu s-a semnat decât un act adițional la un contract de concesiune încheiat inițial în 1992, în timpul cabinetului condus de Theodor Stolojan.
În iulie 2009, Guvernul Emil Boc a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legalitatea contractului Sterling. Concluziile raportului în cazul Sterling arată că înţelegerea cu compania canadiană a fost una de tip PSA (Production Sharing Agreement), prin care statul angajează un investitor să execute anumite lucrări în favoarea statului, pe riscul şi pe cheltuiala contractorului.
În 1992, compania Rompetrol, care reprezenta la acea dată statul român, şi consorţiul format din firmele Enterprise (Marea Britanie) şi Canadian Oxy au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei. Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de ANRM.
Producţia de petrol era împărţită, conform contractului, între Rompetrol (45%) şi beneficiar (55%), iar în cazul în care erau descoperite gaze naturale neasociate, părţile urmau să discute pentru dezvoltarea, prelucrarea, transportarea, utilizarea, dispunerea de aceste gaze sau vânzarea lor, împărţirea producţiei, termenii fiscali, durata dezvoltării şi producţiei, precum şi alţi termeni importanţi.
Perimetrele de explorare au fost reduse succesiv, fiind abandonate anumite suprafeţe, iar actele adiţionale nu au au avut caracter secret, cu excepţia actului adiţional 11. Raportul de control se referă şi la faptul că actul adiţional 11 la contractul iniţial din 1992, care acordă Sterling drept la exploatare petrolieră, nu doar de explorare şi împărţire a producţiei, a fost încheiat cu un an şi 3 luni înainte de a se repune în Guvern în vederea aprobării prin hotărâre.
Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la 3 februarie 2009, că României îi revine 79,34 la sută din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră.
Ulterior, a început o dezbatere politică, transferată în plan public, privind un acord cu firma Sterling, generat de o hotărâre a fostului Guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, aprobată la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea perimetrelor XIII Pelican şi XV Midia din Marea Neagră către compania canadiană.
Hotărârea Guvernului Tăriceanu din 12 noiembrie 2008 este un act adiţional la acordul petrolier încheiat la 24 august 2007 cu Sterling. Subiectul acestei dezbateri era suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre. Preşedintele Băsescu a cerut Guvernului, în februarie 2009, să clarifice disputa legată de firma Sterling.