Energy Report

Spania reduce subvențiile pentru regenerabile cu 10-20%. Sistemul bancar - fie refinanțează proiectele, fie își asumă pierderile la masa credală

Boom-ul energiei regenerabile pare a se fi sfârșit în Occident la fel de rapid cum a și început, iar responsabile pentru prăbușirea sa sunt aceleași rațiuni pentru care a crescut atât de rapid: subvențiile mai mult decât darnice acordate acestui sector. Numai că de această dată, puse în fața unei crize a datoriilor suverane care se încăpățânează să nu se recunoască învinsă, statele europene par decise să reducă deficitul bugetar creat de sectorul energetic neperformant și subvenționat.

Ultimul caz este cel al Spaniei care se pregătește să reducă un procent cuprins între 10 și 20% din subvențiile acordate pentru producția de energie din surse regenerabile, mișcare care ar urma să fie cuprinsă într-un pachet menit să implementeze o revizuire mai amplă a sectorului energetic, și care ar trebui prezentat până pe 21 iunie.

Paradoxal, măsura ar putea fi una cu două tăișuri nu numai pentru Spania sau pentru celelalte state europene, ci și pentru România, care tocmai a adoptat o măsură similară, pentru că odată introdusă, o subvenție cu greu poate fi înlăturată fără costuri suplimentare. Subvențiile au marele dezavantaj de a crea o suprainvestire în domeniul favorizat, deturnând resursele de la alocarea lor prealabilă de către piață. Iar aceste investiții suplimentare, profitabile doar în prezența subvențiilor, sunt în general suportate nu de companii, ci de sistemul financiar, în special de cel bancar. În momentul retragerii în totalitate sau parțial doar a subvențiilor, investițiile făcute nu mai sunt profitabile, ceea ce forțează companiile prin intermediul cărora s-a investit să solicite băncilor refinanțarea proiectelor. Numai că, în prezent, atât sistemul bancar din UE, cât și cel din România, are problemele lui de lichiditate, dacă nu de solvabilitate chiar. Astfel, acesta este pus între ciocan și nicovala, fie acceptă refinanțarea sectorului rămas fără subvenții, înrăutățindu-și propriile probleme de lichiditate, fie companiile din domeniul energiei regenerabile intră în insolvență, iar principalul creditor al acestora, același sistem bancar, este cel care suportă cele mai costuri (pierderi) la masa credală.

Deficit de 26 de miliarde de euro, credite de 30 de miliarde

Aceasta este situația în Spania, unde sistemul național energetic funcționează cu un deficit de 26 milioane de euro. Pentru a diminua presiunea asupra deficitului public, guvernul spaniol a decis să diminueze pe cât se poate deficitul din sectorul energetic. Sectorul energiei regenerabile din Spania include proiecte eoliene și solare. Reducerile propuse sunt o amenințare mult mai mare pentru investitorii în energie solară, deoarece proiectele lor sunt mai puternic îndatorate. În total, băncile spaniole au împrumutat companiilor din sectorul energiei regenerabile numai puțin de 30 de miliarde de euro, sumă mai mare decât deficitul întregului sistem energetic național, de 26 de miliarde de euro. Iar una dintre cauzele pentru care acesta din urmă are aceste pierderi este tocmai suprainvestirea în energie solară, puterea instalată în Spania depășind cu mult obiectivele oficiale ale guvernului, micșorând artificial prețul (vânzând mai ieftin ca urmare a faptului că principala lor sursă de venit sunt subvențiile guvernamentale) și majorând ceea ce în termeni de specialitate se numește "deficitul de tarif".

O serie de fonduri străine de investiții care au efectuat plasamente importante în proiecte de energie regenerabilă în Spania au angajat deja avocați în perspectiva declanșării unui litigiu internațional împotriva guvernului de la Madrid, pe care îl acuză că a încălcat contractele semnate cu investitorii prin tăierea subvențiilor pentru energia „verde”.

„Repo” cu certificate verzi?

Și în România, de pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite pentru investiții, în special dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Constanin Niță, a dat asigurări că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Legislația secundară va prevedea că vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi vor putea fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a precizat Niță.

Măsura anunțată de Niță este de cea mai mare importanță pentru băncile expuse pe sectorul regenerabil. Asta pentru că, pe baza certificatelor verzi amânate la tranzacționare și încasare, care sunt echivalente cu niște titluri de valoare având garanția statului, ele vor putea oferi lichdități dezvoltatorilor, lichidități pe care aceștia să le folosească inclusiv pentru a continua să-și achite ordonat și la timp ratele la creditele contractate de la bănci.

Cel mai probabil, aceste certificate verzi amânate la tranzacționare și încasare vor fi scontate la valoarea minimă garantată de lege. Ceea ce constituie un avantaj în plus pentru bănci, acestea putând astfel să preia o cantitate mai mare de astfel de certificate, ca urmare a prețului scăzut, și să le revândă ulterior, după 1 ianuarie 2017 sau 2018, la prețuri mai avantajoase, în funcție de evoluția pieței.