Energy Report

Vosganian, acces de sinceritate: Nu sunt bani pentru Tarnita, Cernavoda si electrificarea satelor

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, luni, la Parlament, ca statul nu dispune de fonduri pentru investitiile necesare la hidrocentrala Tarnita (judetul Cluj), reactoarele nucleare 3 si 4 si nici pentru electrificarea satelor care nu dispun de acest serviciu, adaugand ca societatile aflate in subordinea ministerului pe care il conduce au mai degraba nevoie de administratori judiciari decat de manageri profesionisti. 

„In ceea ce priveste electrificarea, 80.000 locuitori nu au acces direct la energie. Cunosc foarte bine aceasta tema, dar trebuie spus ca din aceste locuinte, unele fie sunt construite in zone inundabile, fie nu au autorizatie de constructie. In buget nu au mai fost alocate sume de la stat pentru electrificare, sumele vor cadea in responsabilitatea distribuitorilor”, a spus Vosganian.

Chitoiu promitea peste 900 milioane lei de la buget

In august anul trecut, Ministerul Economiei, condus pe atunci de actualul ministru de Finante, liberalul Daniel Chitoiu, a elaborat un proiect de hotarare de Guvern care prevedea ca electrificarea gospodariilor fara acces la reteaua nationala, situate in 2.240 de localitati, se va derula in perioada 2012-2016, prin investitii de 1,032 miliarde lei (231 milioane euro), din care 90% de la bugetul de stat si 10% de la autoritatile locale.

Toate guvernele care s-au succedat la putere din 2003 pana in prezent au promis ca vor electrifica satele si localitatile care nu beneficiaza inca de acest serviciu.

In 2003 investitia era estimata la 150 milioane de dolari, finalizarea proiectului fiind programata pentru 2005.

In 2007 Guvernul a aprobat o HG potrivit careia obiectivul presupunea costuri de 150 milioane euro si urma sa fie atins in 2009.

Nici acest termen nu a fost insa respectat, astfel ca Ministerul Economiei anunta, in 2010, ca va electrifica in 2012 toate satele din Romania, implicand in finantarea lucrarilor si companiile straine care opereaza retele de distributie a energiei in Romania. La inceputul anului 2012, Guvernul a extins pana in 2016 perioada de derulare a programului, estimand costurile la 990 milioane lei.

Tarnita iese din discutie

„Nu avem fonduri pentru reactoarele 3 si 4 si nici pentru Tarnita”, a mai afirmat Vosganian. Ambele proiecte sunt mentionate ca obiective in programul de guvernare al USL, dat recent publicitatii.

In noiembrie 2012, Catalin Vilt, consilier onorific al Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, afirma ca al treilea reactor nuclear de la Cernavoda nu va putea functiona fara hidrocentrala Tarnita.

„Este nevoie de Tarnita inca de la punerea în functiune a reactorului 2. Noaptea nu prea mai ai ce sa opresti, este nevoie de un consumator. Reactorul 3 nu poate merge fara Tarnita”, a declarat Vilt la o conferinta pe teme energetice.

Costurile pentru constructia celor doua reactoare sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar proiectul hidrocentralei de la Tarnita presupune investitii de circa 1,2 miliarde de euro.

In mai 2011, in mandatul de ministru al Economiei al lui Ion Ariton, de pe vremea guvernului Boc 2, ministerul afirma ca intentioneaza sa construiasca hidrocentrala Tarnita-Lapustesti pana in 2019, in parteneriat cu investitori privati.

Potrivit estimarilor ministerului de la acea data, contractul de executie a lucrarilor pentru Tarnita a fi trebuit semnat in partea a doua a anului 2012, iar punerea partiala in functiune a hidrocentralei urma sa aiba loc in semestrul al doilea al anului 2017.

In 2019, se preconiza ca unitatea va functiona la capacitatea maxima, respectiv 1.000 MW, producand 1,65 TWh de electricitate anual.

Statul nu isi mai permite „confortul” de a fi majoritar

Vosganian a adaugat ca statul nu isi mai poate permite o participatie majoritara la compania care vrea sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

„Sper sa nu mai existe un resort populist, statul nu mai poate sustine o participatie de 50%, sa acceptam ca statul sa aiba pozitie minoritara”, a spus ministrul Economiei.

In mandatul sau precedent, la Ministerul Finantelor, Vosganian a acceptat in 2008 cresterea participatiei statului la compania care construieste reactoarele la peste 50%.

Statul a decis in 2008 sa isi majoreze participatia in acest proiect de la 20%, cat avea initial, la 51%. Decizia a fost justificata de Vosganian printr-un studiu social care indica faptul ca populatia s-ar simti mai confortabil daca statul ar detine un pachet majoritar.

Proiectul celor doua reactoare prevedea initial ca niciun partener sa nu aiba o participatie majoritara. In prezent, statul detine peste 80% din compania de proiect si a pierdut, la finele lui 2010, si sprijinul a patru investitori, nemultumiti de stagnarea proiectului.

„Paine alba” pentru specialistii in insolventa

Varujan Vosganian a mai declarat ca societatile aflate in subordinea Ministerului Economiei au mai degraba nevoie de administratori judiciari decat de manageri profesionisti, despre care ministrul nu crede ca le-ar conveni salariile pe care le-ar primi daca ar conduce aceste companii.

"In general, companiile pe care le administrez eu au nevoie de administratori judiciari, nu de manageri profesionisti. (...) Invit managerii profesionisti sa vina la companii precum Fortus Iasi sau Aversa. In ceea ce priveste companiile pe care le administrez eu, nu cred ca veniturile le-ar si place (managerilor profesionisti - n.r.)”, a afirmat Vosganian dupa iesirea din sala unde comisiile reunite ale Parlamentului au aprobat bugetul Ministerului Economiei pentru 2013.

Guvernul s-a angajat fata de FMI ca va angaja manageri profesionisti („privati”) la mai multe companii de stat, insa procesul a fost amanat de mai multe ori.