Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu04252024

Last updateSun, 31 Mar 2024 10am

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Productie si Distributie Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, ar putea ocupa aceeași poziție și pe piața generării de electricitate

Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, ar putea ocupa aceeași poziție și pe piața generării de electricitate

OMV Petrom, cel de-al doilea mare producător de gaze din România, după Romgaz, ar putea ajunge pentru o perioadă pe aceeași poziție și pe piața generării de electricitate în condițiile în care planurile sale de achiziții și investiții în proiecte regenerabile vor fi finalizate la timp.

OMV Petrom operează în prezent centrala de Brazi cu o capacitate de 860 MW, iar anul trecut a anunțat, dar nu și finalizat, 2 achiziții importante, cea a jumătate din Electrocentrale Borzești, care deține proiecte de producție de energie din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, și cea a mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice în județul Teleorman, dezvoltate de compania daneză Jantzen Renewables, cu o capacitate de aproximativ 710 MW.

În plus, compania va construi, împreună cu CE Oltenia, 4 parcuri fotovoltaice cu o putere însumată de peste 450 MW.

Acestea implică însă costuri pentru companie, unele aferente achizițiilor anunțate anul trecut, aceasta fiind explicația majorării nivelului de investiții la 8 miliarde lei în acest an.

“Cheltuielile de capital aferente segmentului de fuziuni și achiziții (din 2024 -n.r.) merg în primul rând către tranzacțiile anunțate (anul trecut n.r.). Practic, ceea ce am anunțat este tranzactia cu Renovatio și cea din Teleorman pe care am semnat-o. Acum nu oferim o împărțire a sumei, dar ambele vor avea un anumit impact în 2024, care ar duce împreună la 1,5 miliarde lei. Acestea sunt cele mai importante. Există și alte elemente minore, dar cea mai mare parte vine de la acestea”, a declarat CFO-ul OMV Petrom Alina Popa.

Parcurile fotovoltaice ce urmează să fie construite de CE Oltenia și OMV Petrom pe amplasamente ale Complexului ar trebui să furnizeze electricitate sistemului energetic național începând cu anul 2025.

Conform estimărilor actuale, și parcul fotovoltaic al Electrocentrale Borzești ar trebui să furnizeze energie electrică sistemului energetic național de la începutul anului 2024, în timp ce parcurile eoliene sunt estimate să înceapă treptat producția între 2025-2027. Proiectelor li s-a acordat deja acces la rețeaua națională de transport a energiei electrice.

“În ceea ce privește capacitatea fotovoltaică, trebuie, desigur, să finalizăm unele dintre tranzacțiile de M&A (fuziuni și achiziții - n.r.) pe care le-am anunțat la începutul anului. Am semnat, acum trebuie să finalizăm. Sunt cei 450 de megawați la CE Oltenia, care vor fi împărțiți 50-50% cu partenerul nostru, CE Oltenia. Avem cei 710 megawați în Teleorman, unde așteptăm o finalizare a tranzacției în acest an. Și avem aproximativ 100 de megawați de alte proiecte care sunt proiecte Petrom de fotovoltaice. Ne așteptăm, dacă totul merge bine legat de aceste finalizări, să producem deja până la sfârșitul anului 2024, să avem aproximativ 80 megawați de PV deja în funcțiune.”, a declarat și șeful pe energie și gaze al companiei, Frank Neel.

Cu alte cuvinte, în 2027, când este estimată și declanșarea producției de gaze în Neptun Deep, compania ar putea avea funcțională o capacitate instalată de aproape 1,5 GW, peste ținta pe care oficialii au anunțat-o pentru 2030, de un GWh.

Adăugând capacitatea centralei de Brazi, rezultă o capacitate totală instalată de peste 2.250 MW, peste cea a Nuclearelectrica.

Evident că producția noilor parcuri nu va avea constanța celei a unei centrale nucleare, existând zile în care ea va fi mai ridicată și zile în care va fi mai scăzută. Însă este de așteptat ca în funcție de vreme, OMV Petrom să fie cel de-al doilea producător de energie de pe piața locală, după Hidroelectrica, în perioadele în care vremea este prietenoasă cu compania, chiar și primul, în condițiile unor lucrări de mentenanță la hidrocentrale.

Începând cu 2030, însă, este de așteptat ca Nuclearelectrica să revină pe poziția a doua, dacă finalizează măcar o parte din investițiile sale, cea de 7 miliarde euro în reactoarele 3 și 4, cu o capacitate de 1.400 MW (primul estimat pentru 2030, cel de-al doilea pentru 2031), și cea în reactoarele modulare mici, cu o capacitate de peste 450 MW.

Ambițiile OMV Petrom de a deveni al doilea jucător pe piața generării de electricitate ar putea fi amenințate în cazul unor întârzieri de execuție și de noua unitate de producție de energie electrică de 1.750 MW, pe care cumpărătorul activelor fostei termocentrale Mintia, Mass Global Energy Rom, a antreprenorului iordanian Ahmad Ismail Saleh, s-a angajat să o ridice și care va fi edificată pentru 673,5 milioane euro de unul dintre cele mai mari și mai vechi conglomerate de construcții din Grecia, Avax Group.

Ambițiile OMV Petrom ar putea fi însă și ele mai ridicate, dat fiind nivelul investițiilor anuale anunțate în următorii ani.

“Pentru 2024, acestea vor fi în jur de 8 miliarde de lei și rămânem cu aproximativ 8 miliarde de lei și în 2025 și 2026, care vin dintr-o combinație de cheltuieli de capital pentru Neptun, tranziție energetică și CAPEX suplimentar, pe care l-am avut în trecut. Când vine vorba de 2025-26 și nivelul CAPEX de 8 miliarde de lei pentru 2024, 2025, 2026, desigur, în toți acești ani, avem Neptun, în cea mai intensă perioadă de investiții. Dacă ne referim la Neptun aici, orientativ, estimăm ieșirile de numerar pentru Neptun, la 500-600 de milioane de euro în fiecare an în acești trei ani. A se avea în vedere, desigur, ca cea mai mare parte va fi CAPEX. Ar putea fi o anumită sumă și în avansuri care să fie reflectată din perspectivă contabilă, dar cea mai mare parte va fi CAPEX. Neptun este o parte importantă. Și apoi toate eforturile pe care le facem pe tranziția energetică, dar și activitățile noastre tradiționale vor continua să atragă și investiții”, a explicat Alina Popa.

Tag Cloud