Energy Report

Care e varianta mai profitabila: supraimpozitare sau investitii private in energie?

Investirea anuala a unui miliard de euro in productie ar produce 26.000 de locuri de munca, ar majora PIB-ul cu 2,3 miliarde de euro si ar aduce 600 de milioane de euro suplimentar la buget

Criza datoriilor suverane a declansat o adevarata prigoana internationala impotriva sectoarelor economice cele mai profitabile. Invocand solidaritatea sociala, majoritatea guvernelor si-au dedicat toate eforturile impozitarii veniturilor "exceptionale" ale persoanelor fizice sau juridice.

Majorarea cotelor marginal superioare ale impozitului pe venit in state cu impozite progresive sau supraimpozitarea unor activitati economice care infloresc chiar si pe timp de criza sunt pe agenda majoritatii guvernantilor europeni.

Romania nu face exceptie, conditionand liberalizarea pietei energiei de supraimpozitarea profiturilor exceptionale ale companiilor din domeniu. Companii amenintate totodata si cu majorarea redeventelor incepand cu 2014.

Aceste masuri presupun insa si costuri si nu numai beneficii pe termen scurt pentru statele care le adopta. In cazul Romaniei de exemplu, OMV Petrom a investit anual in ultimii ani 1,1 miliarde de euro, aproximativ 93% din profitul operational. Orice majorare a impozitarii reduce si potentialul investitional al unei companii.

Saptamana trecuta, OMV Petrom a prezentat investitorilor strategia 2021, in care isi asuma investitii pana in 2014 intre 800 de milioane de euro si 1,2 miliarde de euro pe an, in special in sectorul de explorare si productie, investitii conditionate de un mediu favorabil investitiilor. "Avand in vedere expunerea mare a portofoliului Petrom la preturile volatile ale titeiului, un mediu investitional favorabil cu un regim de reglementare si fiscal transparent, corect si predictibil este necesar pentru a ne atinge obiectivele strategice si a realiza investitiile preconizate", a precizat Petrom intr-un comunicat.

De altfel, investitiile in acest domeniu par a fi un obiectiv pe care guvernul Romaniei nu ar trebui sa-l ignore, in pofida nevoii actuale de venituri la buget. Motivul, potrivit unor calcule facute pe baza datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Agentiei Internationale pentru Energie (IEA) sau Bancii Mondiale (BM), consumul de titei si gaze va continua sa creasca si va reprezenta aproximativ 60% din cererea de energie a Romaniei pana in 2021.

Cu alte cuvinte, cu o pondere curenta a importurilor de 20-30%, relativa independenta energetica a Romaniei este probabil sa scada. Pana in 2030 se estimeaza o crestere a importurilor la 40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primara si a declinului natural al productiei interne de hidrocarburi.

Cu toate acestea, crede OMV Petrom, Romania are un potential mare de furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investitii semnificative, din care, numai pentru deblocarea potentialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20-35 miliarde de euro pana in 2030.

Importurile ar majora deficitul de cont curent

Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor.

Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.