Energy Report

Amânarea majorării accizei la benzină pe trimestrul II ar provoca o gaură suplimentară de doar 250 de milioane de lei

Mai sunt două luni până la scumpirea cu 40 de bani a combustibililor în urma majorării accizelor efectuată și apoi amânată de guvernul Ponta. Singura necunoscută este dacă această scumpire se va aplica și motorinei, nu numai benzinei.

Premierul Victor Ponta susține că amânarea majorării accizei la motorină este singura măsură fiscală acceptată de FMI.

Rămâne de văzut dacă oficialii Fondului vor putea fi convinși, în condițiile în care gaura la bugetul de stat va fi de 1,17 miliarde de lei (560 de milioane amânarea majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, un trimestru cu consum sezonier mai scăzut, și alte 610 de milioane amânarea majorării accizei la motorină pe trimestru al doilea, trimestru cu consum sezonier mult mai ridicat de carburanți). Față de cifrele cuprinse în legea bugetului, veniturile se vor diminua în acest an cu 1 miliard de lei, din amânarea majorării accizelor la motorină pe prima jumătate a anului și 170 de milioane din amânarea majorării accizelor la benzină pe primul trimestru. E drept că în momentul în care a calculat efectul bugetar, guvernul s-a bazat pe o rată a colectării de 85% , ceea ce ar atenua efectul asupra execuției bugetare.

Ponta majorează din pix "gaura la buget" pe primul trimestru

"Este singurul lucru pe care FMI-ul îl acceptă (amânarea cu trei luni a majorării accizei la motorină de la 1 aprilie - n.r.), e maximum. Mai discutăm. Ideea era să facem un compromis, să avem totuși și semnătura președintelui", a declarat Ponta după Comandamentul de iarnă de la Palatul Victoria.

Ponta a explicat că în cazul în care se va decide asupra unei asemenea măsuri, golul de încasări la buget va fi de "1,1 miliarde de lei până la 1 iulie" și că "acum golul este de 670 de milioane de lei".

Interesant este că Victor Ponta avansează o sumă de 670 milioane de lei drept "gaură bugetară" pe primul trimestru. Acesta fie a ignorat gradul de colectare de 85% cuprins în calculele pentru buget, fie faptul că consumul pe primul trimestru al anului este cel mai redus din an, fie ambele.

Deficit trimestrial de 560 milioane de lei

În urma acestei deciziei de amânare a majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, bugetul va fi văduvit, potrivit cifrelor prezentate în proiectul de buget, de aproximativ 560 de milioane de lei.

Dacă măsura amânării majorării accizelor la benzină și motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, potrivit propriilor calcule, de 2,8 miliarde lei (la o rată a colectării de 85%), însă consumul sezonier mai scăzut din primul trimestru reduce "pierderile" înregistrate de guvern. Primul trimestru al fiecărui an este cel cu consumul de carburanți cel mai mic, fiind situat undeva la 20% din consumul la nivelul întregului an. Cel puțin asa reiese din raportul pe primul trimestru prezentat de cea mai importantă companie din domeniu din România, Petrom, investitorilor. În 2012, din volumul total al vânzărilor de marketing ale Petrom, de 3,83 tone, numai 0,8 tone au fost înregistrate în primul trimestru.

Din cei 560 de milioane, 390 de milioane sunt aferente nemajorării accizei la motorină și 170 nemajorării accizei la benzină.

Dacă măsura amânării s-ar aplica în cel de-l doilea trimestru și la benzină, nu numai la motorină, "gaura la buget" ar fi de 1,4-1,5 miliarde lei.

1,95 miliarde de lei: "gaura" nemajorării accizei la motorină pe întreg anul

Dacă măsura de amânare a majorării accizei doar la motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, numai în cazul motorinei, potrivit propriilor calcule, de 1,505 miliarde lei numai din nemajorarea accizei, 362 milioane din TVA aferenta acestei accize și aproximativ alte 100 de milioane (89 milioane mai exact) din neaplicarea indexării cu rata inflației asupra celor 70 de euro la mia de litri de motorina. În total, aproximativ 1,95 miliarde de lei numai în cazul motorinei, adică numai puțin de 40% din totalul de 4,93 miliarde de lei anticipat de guvern din noile măsuri fiscale.

În cazul benzinei, gaura la buget creată ar fi de 850 de milioane de lei. Si acest calcul este făcut la o rata de colectare de 85%. La o rata de colectare de 100%, suma totala s-ar ridica la 3,3 miliarde de lei (2,2 miliarde motorină, 1,1 miliard benzină).

CNIPMMR: Majorarea accizei va conduce la închiderea a 15% din IMM-uri

Majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre întreprinderile mici și mijlocii din România, 59% dintre acestea fiind chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, a declarat recent Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), citat de Agerpres.

"În urma unui sondaj realizat în perioada 16-22 ianuarie 2014 la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii din România, a reieșit că majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre acestea. Mai mult, un procent de 59% dintre firme sunt chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, în timp ce 15% ar putea ajunge la soluția extremă de închidere a operațiunilor comerciale", a afirmat Ovidiu Nicolescu.

Majorare cu 3% a prețurilor în întreaga economie 

Potrivit acestuia, majorarea accizei la carburanți va avea ca efect imediat creșterea, cu peste 3%, a prețurilor produselor și serviciilor realizate de companiile din România.

"Toți respondenții sondajului consideră că majorarea accizei va avea ca efect direct creșterea prețurilor, 74% dintre firme previzionând o creștere de peste 3% a prețurilor produselor și serviciilor realizate de compania lor, în timp ce 24% indică o majorare a prețurilor de peste 10%. Scumpirea accizei la carburanți va afecta în principal relația pe care firmele o au cu clienții (susțin 79% dintre firmele chestionate), cu furnizorii (38%), dar va conduce și la diminuarea numărului de salariați (38%)", a mai spus președintele CNIPMMR. 

În opinia IMM-urilor chestionate, majorarea accizei la carburanți ar trebui înlocuită cu alte măsuri, menite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri. 

"Un procent de 47% dintre IMM-uri au solicitat reducerea cheltuielilor bugetare, 35% - măsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare. De asemenea, a fost punctată și importanța absorbției rapide a fondurilor europene pentru lucrări de investiții și creșterea redevențelor pe resurse naturale", a mai spus Ovidiu Nicolescu.