Energy Report

Guvernul de la Belgrad va ancheta vânzarea companiei petroliere sârbe de stat NIS către Gazprom

Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), cu activități și în România, către rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus de stat Gazprom.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream. În 2008 și la începutul lui 2009, între Rusia și Ucraina a avut loc o dispută legată de preț pe tema tranzitului prin conductele ucrainene a gazelor exportate de Gazprom în Europa.

În acea perioadă, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

NIS a anunțat, recent, că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.