Energy Report

Oil Terminal vrea să redevină antrepozit fiscal, pentru a-i atrage pe exportatorii și importatorii de produse petroliere

Acționarii operatorului de transport și depozitare țiței și produse petroliere Oil Terminal, controlat de statul român, vor lua în discuție, într-o AGA programată pe 12 octombrie, aprobarea garanțiilor care urmează să fie constituite de societate pentru obținerea unei scrisori de garanție bancară în valoare de 5 milioane euro, necesară pentru obținerea autorizației de antrepozit fiscal.

În AGA menționată se va discuta și majorarea capitalului social al societății cu aport în natură din partea statului, constând în două terenuri din județul Constanța, în suprafață totală de circa 384.000 mp.

Potrivit Codului Fiscal, pentru autorizarea unui antrepozit fiscal, ANAF cere constituirea unei garanții care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. Garanția poate fi depusă inclusiv prin prezentarea unei scrisori de garanție bancară.

În depozitele de carburanți sau alte produse petroliere care au statutul de antrepozite fiscale, produsele respective pot fi depozitate și, totodată, transportate de la un antrepozit la altul în interiorul UE fără plata accizelor. Oil Terminal a mai avut statutul de antrepozit fiscal până în 2010, când Guvernul a modificat legislația în materie, în sensul că doar rafinăriile mai puteau obține autorizaţii de exploatare de antrepozite fiscale de depozitare a produselor energetice.

Modificarea a fost anulată începând cu 1 ianuarie 2013, după ce Comisia Europeană a somat România în acest sens, amenințând cu declanșarea procedurii de infringement, în urma unei plângeri formulate de Deloitte în noiembrie 2010, potrivit căreia eliminarea antrepozitelor fiscale de depozitare a reprezentat o încălcare a legislaţiei europene în domeniul accizelor.

"Pierderea autorizaţiei de antrepozit fiscal a pus societatea Oil Terminal într-o poziţie destul de dificilă faţă de client. În aceşti doi ani, am pierdut volume, clienţi importanţi în comercializarea carburanţilor şi, nu în ultimul rând, am avut întârzieri masive la exporturile pe cale maritimă", declara, în 2012, directorul comercial al Oil Terminal, Gabriel Daraban.

Într-un plan de administrare al Oil Terminal din noiembrie 2014, care însă a fost respins de acționarii companiei, se menționa ca obiectiv reautorizarea ca antrepozit fiscal pentru benzină.

"În prezent, neavând antrepozit fiscal, dacă clientul doreşte să aducă marfa în Oil Terminal, trebuie să efectueze importul în vama unde e arondat, să plătească accize şi TVA, iar apoi să trimită marfa în Oil Terminal spre depozitare. După ce face încărcarea în navă, cu declaraţia de export, solicită autorităților fiscale românești sau din ţara de origine comunitară recuperarea accizelor şi TVA. Nu este o modalitate de lucru agreată de partenerii de afaceri, din cauza blocării unor sume importante de bani. În consecință, rafinăriile trimit marfa cu destinaţie nava care va încărca marfa şi Oil Terminal face numai transbord direct în nava respectivă. Această soluție creează dificultăți logistice foarte mari pentru proprietarul mărfii (atunci când e vorba de sincronizarea câtorva zeci de trenuri-cisternă cu un vas maritim) sau de-a dreptul insurmontabile (când este vorba de sincronizarea unor barje cu un vas maritim), ceea ce împiedică Oil Terminal să realizeze venituri suplimentare semnificative din prestații și depozitare. În condiţiile în care Oil Terminal va deveni antrepozit fiscal de depozitare pentru benzină, va putea să atragă volume suplimentare de produse petroliere destinate exportului, veniturile estimate din această activitate fiind de circa 1.000.000 lei/an", se arăta în planul de administrare.

În document se mai menționa că invalidarea autorizaţiei de antrepozit fiscal în anul 2010 a afectat şi activitatea de import motorină a Oil Terminal.

"Achiziţiile intracomunitare de motorină au fost sistate deoarece nu se mai puteau primi în regim suspensiv de accize. Importatorii de motorină în România au apelat la surse de aprovizionare cu motorină non euro, doar în acest mod putând folosi infrastructura Oil Terminal. Volumele de motorină non-euro puteau fi aprovizionate în regim de antrepozit vamal, pentru care Oil Terminal a continuat să aibă autorizare. După descărcarea din nave, marfa trebuia plasată în regim de antrepozit vamal, drepturile de import şi fiscale fiind garantate cu scrisoare de garanţie bancară emisă de fiecare client pentru marfa sa. Nivelul de garantare cerut de autoritățile vamale din România este de 100% pentru marfa depozitată la Oil Terminal în antrepozit vamal, spre deosebire de un nivel de garantare de 10-15% în alte țări care dețin asemenea terminale petroliere. În acest fel, importurile de motorină non-euro (principalul vector de creștere pentru volumele Oil Terminal în ultimii ani) sunt puternic frânate", se menționa în planul de administrare, în care se fixa și obiectivul obținerii unui "nivel rezonabil de garantare pentru marfa aflată în antrepozit vamal".

Oil Terminal estima că o reducerea a garanțiilor la circa 10-15% din valorile actuale, așa cum este practica în domeniu în statele UE, ar putea genera venituri suplimentare de circa 2 milioane lei pe an pentru companie, în principal din depozitarea unor cantități de produse aflate în tranzit, fără intrare pe piața românească.

"În condițiile în care 70% din capacitatea de depozitare în antrepozit vamal aparţine domeniului statului, iar în baza contractului de concesiune pe care societatea îl are semnat cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale plăteşte redevenţa de 10% din totalul veniturilor obţinute pe această capacitate, este de neînțeles de ce sunt menținute taxe care îndepărtează clienții, statul renunțând la venituri importante", se mai sublinia în documentul citat.

Oil Terminal a terminat primul semestru din 2015 cu un profit net de 10,291 milioane lei, comparativ cu pierderea de 1,462 milioane lei din primele 6 luni din 2014. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu peste 26% în ianuarie-iunie 2015, față de intervalul similar din anul trecut, la 65,18 milioane lei. Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, cu aproape 60% din acțiuni.