Energy Report

Ungaria acuză România că îi blochează alimentarea cu gaze prin neconectarea conductelor. Transgaz: Interconectarea va fi gata doar în 2019

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este "blocată" de România şi Croaţia, întrucât acestea nu au încheiat interconectarea reţelelor.

"Ungaria este practic blocată. Rusia a decis să transporte gazul prin Turcia", a afirmat Orban, subliniind că, în aceste condiţii, Ungaria nu are alte opţiuni decât să folosească gazoductul pe care Rusia intenţionează să-l construiască prin Turcia, relatează The Budapest Business Journal.

În cadrul unei conferinţe de presă la care a participat alături de premierul turc Ahmet Davutoglu, premierul ungar a cerut intensificarea eforturilor pentru asigurarea transportului gazelor naturale către Europa Centrală prin Turcia.

"Trebuie să lucrăm pentru a transporta gazul din Turcia către Europa Centrală şi Ungaria" prin Serbia şi alte ţări, a declarat Orban.

Orban a precizat că această soluţie ar asigura necesarul de gaz al Ungariei după 2019-2020, în condiţiile în care Rusia a abandonat construirea gazoductului South Stream şi a anunţat că va renunţa la transportarea gazelor naturale prin conductele aflate pe teritoriul Ucrainei peste câţiva ani.

În luna decembrie a anului trecut, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia abandonează proiectul South Stream, care presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina către ţările din sudul şi centrul Europei. Ulterior, în urma unor negocieri cu oficiali din Turcia, Rusia a decis că se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

În prezent, prin conducta Arad-Szeged, care conectează sistemele de transport de gaze naturale din România și Ungaria, România poate doar primi gaze naturale din țara vecină, nu și livra. Capacitatea conductei este de 1,75 miliarde de metri cubi pe an.

Vom putea livra gaze în Ungaria doar din 2019

Planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor 2014-2023, elaborat de Transgaz și publicat în decembrie 2014, prevede asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă a gazelor între interconectările cu Bulgaria și cu Ungaria.

La finalizarea proiectului, capacitate de transport spre Ungaria și Bulgaria ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde, respectiv 1,5 miliarde metri cubi pe an. Însă planul Transgaz prevede că interconectările vor fi finalizate și puse în funcțiune doar în aprilie 2019.

Valoarea totală a investiţiei, rezultată din studiile efectuate de Transgaz, este estimată la suma de 560 milioane euro, din care 414 milioane euro reprezintă investiții în conducte noi de transport, iar 146 milioane euro – investiții în stații de comprimare.

"Având în vedere statutul de proiect de interes comun, Transgaz intenționează atragerea de finanțare nerambursabilă prin programul Connecting Europe Facility. În acest sens a fost depusă o aplicaţie în cadrul primei sesiuni de depunere a cererilor de finanţare în vederea obţinerii unui grant pentru studiile de proiectare ale celor trei staţii de comprimare incluse în proiect. Valoarea estimată a acestor studii este de aproximativ 3 milioane euro, valoarea grantului putând să ajungă la 50% din această sumă. În continuare se va încerca atragerea de fonduri CEF nerambursabile şi pentru lucrări, în cursul sesiunii de depunere a aplicaţiilor ce se va derula în 2015. În acest scop se analizează de asemenea, posibilitatea alocării transfrontaliere a costurilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013", se arată în planul de dezvoltare al Transgaz.

Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale mai arată că realizarea proiectului de reversibilitate a interconectării Szeged – Arad răspunde cerinţelor de integrare a pieţelor regionale cu piaţa europeană, deschizând posibilitatea alimentării Europei Centrale şi de Vest cu gaze naturale din Estul şi Sudul Europei. Transgaz mai are în vedere asigurarea transportului fizic bidirecţional al gazelor de la zăcămintele de gaze din Marea Neagră spre zonele de consum interne şi spre punctele de interconectare transfrontalieră.

Potrivit unui plan de administrare al Transgaz din urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să înceapă să exporte cantităţi reduse de gaze naturale spre Ungaria, prin gazoductul Arad-Szeged, în luna decembrie 2013, iar pentru atingerea capacităţii maxime de transport prin această conductă se estima că sunt necesare investiţii de 120 milioane de euro.

Trebuie transportate gazele din Marea Neagră

Într-un referat de anul trecut referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie 2014, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră.

Infringement pentru bariere la export

Tot în iulie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Ulterior, în august, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.