Energy Report

Record negativ. România a înregistrat în luna iunie cel mai redus consum de gaze din istoria modernă

România a înregistrat în luna iunie cel mai redus consum lunar de gaze naturale din istoria modernă, de doar 4,1 TWh, în scădere cu o treime față de cel din perioada similară a anului trecut, când s-au consumat 6 TWh. Principala cauză: reducerea consumului de gaze de pe piața concurențială cu amănuntul, de la 5 TWh la doar 3 TWh.

Precedentul record negativ a fost înregistrat în iunie 2017, când România a consumat 5,3 TWh, o cantitate cu peste 30% mai mare decât în cea intrată în consum în iunie 2019.

Consumul de gaze de pe piața concurențială cu amănuntul s-a prăbușit practic în prima jumătate a acestui an, de la aproximativ 12 TWh în luna ianuarie la 3 TWh în luna iunie, în urma plafonării prețurilor pe piața reglementată la 68 de lei/MWh, dublată de o explozie a prețurilor de pe piața concurențială.

Scăderea consumului de gaze pe timp de vară este un fenomen sezonier, însă amploarea pe care a luat-o în acest an este una semnificativă.

În 2018, de exemplu, consumul de gaz de pe piața concurențială a scăzut cu doar 5,7 TWh, de la 10,6 TWh în ianuarie la 4,9 TWh în iunie.

Comparativ scăderea consumului de pe piața concurențială din acest an a fost de 8,8 TWh, de la 11,8 TWh în ianuarie la 3 TWh în iunie, o scădere aproape dublă față de cea de anul trecut.

Și mai interesant este că scăderea consumului din acest an s-a realizat în condițiile în care numărul de consumatori finali alimentați în regim concurențial s-a majorat de la 340 de mii în iunie 2018 la 456 de mii în iunie 2019. 248 de mii dintre aceștia sunt clienți casnici care au decis să părăsească piața reglementată.

Pe piața reglementată, în schimb, în pofida reducerii numărului de clienți casnici, de la 3,58 milioane în iunie 2018 la 3,47 milioane în luna similară a acestui an, consumul s-a majorat în ultimul trimestru, de la 4,22 TWh în perioada aprilie-iunie 2018 la 5 TWh în perioada similară a acestui an.

Majorarea consumului de pe piața reglementată este efectul direct al politicii de subvenționare a consumului și descurajare a ofertei, prin plafonarea prețului gazelor din producția internă alocate acestei piețe la 68 de lei/MWh.

Pe piața concurențială în schimb, consumul din primele 6 luni ale anului a scăzut de 45,3 TWh în 2018 la 42,2 TWh în 2019.

Aproximativ 950 GWh este diferența de gaz utilizat pentru producția de electricitate a celor două centrale operate de OMV Petrom (Brazi), respectiv Romgaz (Iernut) în primele șase luni ale anului. Dacă în primul semestru al anului trecut, cele două companii produceau 1,31 TWh (OMV Petrom), respectiv 466 GWh (Romgaz), în perioada similară a acestui an, producția acestora a fost de doar 1,13 TWh, respectiv 171 GWh.

În plus, în luna iunie s-a aflat în revizie cel mai mare consumator de gaze industrial, Azomureș, care consumă în medie aproximativ 800 GWh lunar.

Însă, chiar și dacă eliminăm efectele producției mai redus de electricitate și reviziei Azomureș, consumul de gaze din luna iunie s-a redus cu aproximativ un TWh comparativ cu cel din iunie 2018.

Și asta în condițiile în care în această perioadă importurile de gaze au fost considerabile (1,5 TWh în iunie și 1,9 TWh în iulie), în timp ce anul trecut importurile din această perioadă au fost practic inexistente.

Importurile mai mari însă au fost compensate de apetitul pentru înmagazinare. În prezent, sunt înmagazinați în depozitele operate de Romgaz și Engie aproximativ 29 TWh, din totalul disponibil de 32,9 TWh, cu peste 6 TWh mai mult decât la finalul lunii septembrie a anului trecut.

Reducerea consumului de gaze este totodată una dintre cauzele reducerii producției industriale din ultimele luni.

În iulie, România a înregistrat cel mai mare declin al producției industriale din Uniunea Europeană, aceasta scăzând cu 3,3% în termeni ajustați sezonier comparativ cu luna iunie. Raportat la perioada similară din 2018, producția industrială a României a scăzut cu 5,2% în luna iulie, al treilea cel mai abrupt declin în rândul statelor UE, după Estonia (-5,4%) și Germania (-5,3%).

Astfel, industria românească a scăzut pentru a treia lună consecutiv, în iulie, ba chiar și-a amplificat declinul, pe fondul scăderii cererii externe, iar unele sectoare se confruntă cu presiuni pe partea de costuri.

Pe lângă costul cu forța de muncă, majorat în urma creșterilor salariale din ultimii ani, un cost important este și cel cu energia.

Consumul de energie electrică de pe piața concurențială din prima jumătate a anului a scăzut cu 2%, iar cel din luna iunie cu 4% față de perioadele similare ale anului trecut.

Pe piața gazelor în schimb, prețurile de peste 100 lei/MWh înregistrate pe piața internă au redus considerabil consumul de pe piața concurențială cu amănuntul.

Prețurile ridicate de pe piețele concurențiale sunt rezultatul penuriei de gaze cauzate de declinului natural al producției, dar și de prevederile OUG 114 care a încurajat consumul de gaz la preț reglementat de 68 lei/MWh și a diminuat volumele disponibile pe piața liberă.