Energy Report

Fără importuri de gaze rusești în aprilie. Consumul scade cu peste 6%, apar primele date despre exportul de gaze naturale în Republica Moldova

România nu va importa nici un metru cub de gaze rusești luna viitoare, iar producția internă curentă de gaze naturale va depăși cererea totală de gaze, inclusiv consumul tehnologic și cantitățile destinate înmagazinării în depozite subterane, o cantitate de 131,775 MWh fiind destinată exportului în Republica Moldova, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Din estimările operatorului sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, publicate de ANRE, în aprilie 2015, consumul total de gaze naturale, incluzând consumul clienților reglementați și al celor eligibili, plus consumul tehnologic, va fi cu peste 6% mai mic decât în aprilie 2014.

Luna viitoare, potrivit estimărilor Transgaz, cererea totală de gaze naturale, care include consumurile clienților, consumul tehnologic și cantitățile destinate înmagazinării în depozite subterane, va fi de 10,028 milioane MWh, cu 0,2% mai mică decât producția internă curentă de gaze naturale, estimată la 10,048 milioane MWh.

În aprilie, cererea totală de gaze naturale va fi acoperită în proporție de doar 0,007% din import, însă nu este vorba de import curent, ci de gaze importate anterior și stocate, care vor fi extrase din depozitele subterane de înmagazinare, în cantitate de 741,181 MWh.

Prin comparație, în aprilie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 95,54% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 4,46% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În documentul estimativ întocmit de Transgaz și publicat de ANRE figurează și o cantitate de 131,775 MWh de gaze naturale destinată "comercializării în state non-UE". Republica Moldova a început pe 4 martie importul de gaze naturale din România prin gazoductul Iași-Ungheni. Conform contractului semnat în decembrie 2014, Republica Moldova va primi pe parcursul anului 2015 circa 11.000 MWh de gaze naturale din România.

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii noiembrie 2014, arată că, în respectiva lună, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,14% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,86% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În noiembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 378 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu 5% față de noiembrie 2013, când s-a ridicat la 398 dolari/mia de metri cubi.

FMI compensează dispariția Gazprom

Potrivit Mediafax, valoarea facturii la gaze naturale ar putea să scadă cu 1-3% la 1 aprilie, ca urmare a eliminării importului de gaze ruseşti, însă preţul gazelor din producţia internă poate creşte cu 6-7% în 1 iulie, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

"Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare", a declarat recent, pentru Mediafax, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum. De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.

"ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta", a spus Havrileţ.

Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.

"Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh", a spus Havrileţ.

El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi "abruptă".