Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat11232024

Last updateSun, 17 Nov 2024 1pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Irlandezii de la Petroceltic vor să majoreze cu 35% investițiile în offshore-ul românesc, în pofida eșecului de la Cobălcescu Est

Irlandezii de la Petroceltic vor să majoreze cu 35% investițiile în offshore-ul românesc, în pofida eșecului de la Cobălcescu Est

GSP Petroceltic BUUN

 Compania irlandeză de petrol și gaze Petroceltic intenționează să-și majoreze anul acesta cu 35% investițiile în lucrări de explorare derulate în apele teritoriale românești ale Mării Negre, comparativ cu 2013, de la 20 milioane dolari la 27 milioane dolari, cu toate că, anul trecut, forajele efectuate de Petroceltic în perimetrul Cobălcescu Est nu au dus la descoperirea unor zăcăminte de hidrocarburi suficient de mari și de accesibile pentru a putea fi exploatate comercial.

"Așteptăm rezultate potențial interesante de pe urma lucrărilor de explorare din România", a declarat CEO-ul Petroceltic, Brian O’Cathain.

Cei de la Petroceltic au în plan pentru 2014 forarea a până la trei sonde în apele teritoriale românești ale Mării Negre, una în perimetrul Muridava și cel puțin una în perimetrul Cobălcescu Est. Ulterior, compania se așteaptă ca programul de foraj din perimetrul Muridava să continue în prima parte a anului 2015.

"Deși sonda Cobălcescu Sud-1, de pe perimetrul Cobălcescu Est, nu a descoperit zăcăminte de hidrocarburi suficient de mari și de accesibile pentru a putea fi exploatate comercial, totuși a furnizat informații prețioase, care vor fi utilizate la revizuirea programului de foraj pe 2014 de pe ambele perimetre, program care va include testarea mai multor straturi cu potențial de conține hidrocarburi independente din punct de vedere geologic", se arată într-o informare a Petroceltic.

Explorare fără succes

În noiembrie 2013, cei de la Petroceltic anunțau că prima lor sondă de explorare forată în zona de sud a perimetrului Cobălcescu Est a confirmat existența unor zăcăminte de gaze de bună calitate, însă nu suficient de mari și de accesibile pentru a fi exploatabile comercial, astfel încât compania a luat decizia de a astupa și abandona sonda.

În decembrie anul trecut, Petroceltic a anunțat că forajul primei sale sonde de explorare din perimetrul Muridava, programat pentru prima parte a anului 2014, va fi amânat.

Compania a precizat că, după terminarea forajelor la prima sondă de explorare (Cobălcescu Sud-1), efectuat în zona de sud a perimetrului Cobălcescu Est, sonda GSP Prometeu a revenit la baza din Constanţa, pentru efectuarea unor lucrări neprogramate, dar necesare, de mentenanţă. Din cauza acestor lucrări, programul de foraje la blocul Muridav a fost amânat pentru sfârşitul primului trimestru 2014.

Petroceltic estimează că prima sondă de explorare la blocul Muridava ar urma să fie forată la o adâncime de circa 2.500 de metri, iar lucrările de foraj ar urma să dureze aproximativ două luni.

Descoperirea OMV Petrom-ExxonMobil a creat emulație

În 2012, Petroceltic a derulat lucrări de prospecțiune seismică 3D în cadrul blocurilor Muridava și Cobălcescu Est din Marea Neagră, obținând date de o „înaltă calitate”, a anunțat compania, cu ocazia prezentării rezultatelor pe anul respectiv.

Petroceltic deține participații de câte 40% la fiecare dintre cele două blocuri. La Muridava, restul drepturilor de participare sunt deținute de cei de la Sterling (tot 40%) și Petromar (20%), iar la Cobălcescu Est – de Beach și Petromar (câte 30%).

La Muridava s-au executat unele prospecțiuni seismice limitate, 2D, în anii ’80, care au dus la descoperirea de petrol și gaze. Cele două blocuri de explorare din sectorul românesc al Mării Negre sunt subexplorate, din cauza faptului că fac parte dintr-o zonă care, multă vreme, a constituit obiectul unei dispute teritoriale între România și Ucraina. Disputa a fost tranșată în 2009 în favoarea României de către Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

„Interesul industriei de petrol și gaze (pentru sectorul românesc al Mării Negre – n.r.) a crescut după descoperirile sondelor Domino-1 și Eugenia-1”, spun cei de la Petroceltic, subliniind că România oferă condiții fiscale competitive, redevențele petroliere fiind de maxim 13,5%, iar impozitul pe profit – de 16%.

În 2012, sondele de explorare Domino-1, aparținând consorțiului OMV Petrom-ExxonMobil, și Eugenia-1, deținută de cei de la Sterling Resources, au descoperit zăcăminte de gaze naturale în sectorul românesc al platoului continental al Mării Negre, prima în perimetrul Neptun, iar cea de-a doua în perimetrul Pelican.

Istorie tensionată

Acordurile de concesionare a perimetrelor Muridava și Cobălcescu Est au fost semnate de către Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) în 2010, cu britanicii de la Melrose Resources. Inițial aceștia aveau o participație de 80% la acestea, iar cei de la Petromar – 20%. La acea dată, concesionarii anunțau investiții în explorare de 60 de milioane de dolari în 3 ani.

În 2012, irlandezii de la Petroceltic au preluat compania Melrose Resources, în cadrul unui deal constând exclusiv în schimb de acțiuni între acționarii celor două firme, evaluat la circa 210 milioane euro.

Cei de la Melrose au mai semnat în 2008 un acord de preluare de la Sterling Resources a 32,5% din participaţiile la alte două blocuri de explorare din Marea Neagră, Pelican XIII şi Midia XV. Sterling ajunsese în posesia respectivelor participații cumpărându-le de la altă firmă, Paladin, care le avea la rândul său de la primul titular de licență, Enterprise Oil, care semnase contractul de concesiune cu statul român în 1992.

Dezvăluirea acestor detalii, în 2009, în urma deciziei favorabile a Curții Internaționale de Justiție de la Haga în disputa maritimă dintre România și Ucraina, a dus la un adevărat scandal politic între PNL și PDL.

PDL i-a acuzat pe liberali că, prin guvernul Tăriceanu, au concesionat respectivele perimetre în mod netransparent și neavantajos pentru statul român, la care liberalii au replicat că, în 2008, în timpul guvernării lor, nu s-a semnat decât un act adițional la un contract de concesiune încheiat inițial în 1992, în timpul cabinetului condus de Theodor Stolojan.

 

Tag Cloud