Niță: Subvențiile pentru regenerabile vor fi reduse pentru că sunt prea scumpe pentru români (UPDATE)
- Detalii
- Publicat în 28 February 2013
România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.
Guvernul intenționează să reducă valoarea maximă acceptată a certificatelor verzi, păstrând totodată valoarea minimă a acestora la nivelul de 27 de euro, a declarat ministrul, pentru Bloomberg. Modificările vor intra în vigoare începând din iulie 2013 sau de anul viitor.
„Nu am luat încă o decizie, dar o vom lua și vom schimba legea, pentru că nu ne putem permite să distrugem industria locală, care generează mii de joburi. Anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la circa 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români”, a spus Niță.
Potrivit datelor oficiale, România dispune de o capacitate instalată eoliană totală de 1.600 MW și de 70 MW de capacitate instalată solară. Ca parte a programului UE de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, ponderea energiei din surse regenerabile în totalul consumului național trebuie să ajungă la 24% până în 2020.
„România nu va avea nici o problemă să atingă această țintă, dat fiind că, anul acesta, avem în proces de dezvoltare capacități regenerabile de 1.700 MW, ceea ce ne aduce foarte aproape de maximul de suportabilitate al sistemului nostru energetic”, a mai spus Niță.
Ministrul a adăugat că modificarea legislației referitoare la subvențiile pentru energia regenerabilă nu au nevoie de aprobarea organismelor europene, dând ca exemplu măsuri similare luate de alte state membre.
Reducere de până la 50% pentru eoliene
România intenționează să modifice schema de sprijin pentru energie regenerabilă aflată în prezent în vigoare, pentru a se ajunge la un echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale consumatorilor de energie, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, la ZF Power Summit. Pe de altă parte, unul dintre principalii investitori în regenerabile din România, E.ON, a anunțat că intenționează să instaleze capacități eoliene noi de până la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient.
„Avem una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru regenerabile și nu dorim să o eliminăm, vrem să o ajustăm, pentru a ajunge la un anumit echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale gospodăriilor”, a spus Niță.
Surse din piață au declarat, pentru energyreport.ro, că, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.
În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.
Cu o zi în urmă, la același eveniment, directorul Direcției Energie din Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu, declarase că se observă deja o anumită asimetrie între interesul investitorilor în regenerabile şi interesul investitorilor în alte surse de energie.
„Din păcate, sunt companii care în ţările lor sunt mari producătoare de energie din cărbune sau hidro, dar în România vin doar pentru eoliene. Această asimetrie o să ne coste, deja ne costă în factură. De la 1 ianuarie, 4% din creşterea de 10% se datorează energiei regenerabile”, a spus Săndulescu.
Dezvoltatorii flutură morcovul investițiilor și bățul retragerii
Nemții de la E.ON, care se numără printre principalii investitori în facilități regenerabile din România, intenționează să adauge pe plan local capacități eoliene de 100 MW până în 2014, pentru a profita de schema de sprijin de stat din domeniu, a declarat, cu aceeași ocazie, CEO-ul subsidiarei românești a E.ON, Frank Hajdinjak.
Expansiunea ar putea ajunge la 300 MW dacă subvențiile de la stat vor fi menținute la un nivel suficient, a spus Hajdinjak.
"Va trebui să așteptăm decizia finală a board-ului, care depinde foarte mult de cât de mult putem dezvolta. Costul unui MW instalat este de circa 1,6 milioane euro", a declarat oficialul E.ON. În aceste condiții, instalarea de capacități eoliene de 300 MW ar presupune investiții totale de 480 milioane euro.
În mai anul trecut, Frank Hajdinjak declara că E.ON urmează să decidă dacă va continua să dezvolte proiecte eoliene în România sau le va vinde.
Cronica unei tăieri anunțate
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, recent, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.
„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.
Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).
ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.
La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.
„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.
Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.
„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat.
De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.