Energy Report

O nouă staţie de biogaz, inaugurată în România. Altele se pregătesc de deschidere în zilele următoare

După ce zecile de instalaţii cu biogaz de pe vremea lui Ceauşescu au fost lăsate în paragină, abia în urmă cu doi ani acestea au început să reapară, de data aceasta într-o formă mult mai modernă. Dacă însă înainte de 1990 acestea erau susţinute de comunişti, acum sunt încurajate de “comunismul” european al certificatelor verzi. “Nu aş fi demarat investiţia şi cred că nimeni nu ar face astfel de investiţii acum dacă nu ar beneficia de certificatele verzi. Spre deosebire de eoliene şi fotovoltaice, în sectorul de biogaz nu s-a schimbat legislaţia. Noi primim în continuare trei certificate verzi pe megawatt injectat în reţea”, a declarat pentru Energy Report, Michael Dietrich, administrator şi fondator al Genesis Biopartner, dezvoltatorul unei centrale de 1MW/h pe electric şi 1,2MW/h pe termic în judeţul Prahova.

Spre deosebire de eoliene sau fotovoltaice, care depind de cât de mult bate vântul sau de soare, staţiile de biogaz merg în continuu. În plus, acestea dau de mâncare şi la ţăranii sau fermierii din jur, care au o cerere sporită pentru mai multe culturi de porumb pe an după ce eventual, înainte de biogaz, aveau terenurile nelucrate.

Astfel de centrale de producere a energiei regenerabile în cogenerare, pe baza de biogaz, au început să apară la noi abia în criză, chiar dacă la capacităţi mai reduse decât cea din Prahova. “Noi am construit o staţie care foloseşte la fel, porumbul verde şi dejecţii organice, pentru compania Avicom la Vaslui, încă din urmă cu doi ani, centrală care funcţionează cu două motoare care împreună conduc la o capacitate de 500 kW. Astfel de staţii mai sunt dar, frecvent, beneficiarii nu vor să le dea publicităţii”, a declarat pentru Energy Report, Claudia Cădar, Country Manager al dezvoltatorului Rota Guido. Compania, cu tradiţie de zeci de ani pe acest sector, a construit o altă asemenea staţie care va fi dată în funcţiune în zilele următoare iar alte trei staţii în construcţie, dezvoltate de aceeaşi companie, urmează a porni din toamnă. Pe plan local, la acestea se adaugă alte staţii pe biogaz care se apropie de starea de funcţionare, după ce de curând au primit aprobări de construcţie, mediu etc. În astfel de situaţii sunt firme beneficiare precum Marex Brăila sau o fermă de vaci din Drăgieşti, Ialomiţa.

Staţia din Prahova inaugurată oficial ieri, lângă sediul CrisTim de la Filipeştii de Pădure, procesează zilnic 49 tone substrat organic, iar proiectul a presupus o investiţie de circa 5 milioane de euro, investiţie făcută din fonduri proprii de holdingul Genesis Biopartner (format din grupul Baupartner Romania şi grupul suedez Vireo Energy AB). Din aceşti bani, cam 40% au fost puşi de partea română şi 60% de partea suedeză.

Primul beneficiar este fabrica de mezeluri CrisTim, noua staţie fiind la circa 100 de metri de fabrica lui Radu Timiş. Pentru Genesis, parteneriatul cu Cris Tim constă în valorificarea energiei termice produsă în cogenerare, în timp ce CrisTim beneficiază de energie termică mai ieftină cu circa 25%, precum şi de gestionarea mai eficientă a deşeurilor rezultate din procesarea cărnii.

Generatorul de electricitate se află chiar pe platforma fabricii CrisTim, care este şi principalul client al aburului rezultat de la biogaz. În prezent, staţia foloseşte porumb verde, culturi realizate pe plan local pe o rază de 5-10 kilometri, la care s-au adăugat dejecţii animale la început. Unitatea va funcţiona circa 8.500 de ore pe an, producând aproape 8.500 MWh energie electrică anual. Investiţia va fi amortizată în cel mai rău caz în 8-10 ani, susţine Dietrich  Perioada de amortizare depinde în bună măsură de evoluţia în timp a certificatelor verzi.

“Aburul preluat de la staţia de biogaz este cu 25% mai ieftin iar circa 30-40% din consumul de abur al nostru va fi furnizat de Genesis“, a precizat Radu Timiş, preşedintele grupului Cris-Tim. În lunile următoare, CrisTim va furniza pentru staţia de biogaz resturile rezultate după procesarea cărnii. Pe de altă parte, Genesis va folosi materia ce rezultă după producerea biogazului ca îngrăşământ natural.

Şi Genesis are în plan alte proiecte de biogaz în România. “În prezent realizăm studii de fezabilitate pentru alte locuri. Totodată, căutam alţi parteneri pentru amplasarea în zona lor a staţiilor de biogaz şi de producere a energiei în cogenerare.Ne interesează mai ales  parteneri care au resturi sau deşeuri organice, din industria alimentară sau parteneri industriali care au consum de energie termică”, a mai spus Michael Dietrich.

Proiectul a fost realizat la nivel tehnic de companile AB Energy si MT Energie. Acestea  au furnizat echipamentele necesare funcţionării instalaţiei de cogenerare, începând de la tratarea biogazului până la transformarea acestuia în energie electrică şi recuperarea de energie termică (AB Energy) respectiv  tehnologia destinată liniei de fermentaţie, precum şi automatizarea întregului flux tehnologic pentru producerea biogazului (MT Energie).