Energy Report

Rușii, americanii și UE se află în plin război rece pentru centrala nucleară de la Temelin, Cehia

Războiul rece dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite, care a marcat politica mondială decenii de-a rândul după cel de-al doilea război mondial, pare să continue și în ziua de astăzi. Miza este un contract substanțial scos la licitație de statul ceh, în valoare de circa 10 miliarde de dolari, privind construirea a două reactoare noi pentru centrala nucleară de la Temelin, operată de compania cehă de stat CEZ. Pentru adjudecarea contractului concurează o companie americană și un consorțiu condus de o firmă rusească, sprijinite fiecare de autoritățile din statele lor, într-o bătălie care ține atât de energie, cât și de strategii geopolitice. Pentru ca impasul să fie perfect, în joc se mai află și UE, „reprezentată” de compania franceză Areva, care a fost descalificată anul trecut, însă care a anunțat că va uza de toate căile legale disponibile pentru a fi reacceptată la licitație.

CEZ ar urma să anunțe câștigătorul licitației în cursul lunii septembrie a acestui an, însă o evaluare preliminară întocmită de compania de stat cehă de utilități și „servită” presei din Cehia „pe surse” săptămâna trecută sugerează că americanii de la Westinghouse au câștigat un oarecare avans față de urmăritorii lor ruși. Potrivit acestei evaluări, americanii ar sta mai bine din punct de vedere tehnic, criteriu considerat esențial în cadrul procesului de selecție, în timp ce rușii ar oferi un preț mai bun. Atât compania americană, cât și consorțiul condus de firma rusească Rosatom, în parteneriat cu cehii de la Skoda, au anunțat public că nu acordă mare importanță dezvăluirilor din presă legate de evaluarea preliminară a ofertelor lor de către CEZ.

Cei de la CEZ au declarat că vor negocia cu ambii competitori rămași în cursă o îmbunătățire a ofertelor lor. Până atunci, ambele consorții sunt sprijinite pe față de guvernele țărilor lor, într-o adevărată bătălie de PR. S-a ajuns până într-acolo în care Washingtonul a sugerat că Moscova s-a angajat în negocieri „pe sub masă” cu cei de la CEZ și cu executivul de la Praga.

Astfel, ambasada Statelor Unite la Praga a declarat că va face publice toate convorbirile purtate cu guvernul ceh pe tema licitației, ca o aluzie la faptul că rușii negociază în spatele ușilor închise și nu-și fac publice toate declarațiile politice asupra acestui subiect.

Pe de altă parte, Statele Unite nu se sfiesc deloc să declare public că opțiunea finală a cehilor în cadrul aceste licitații constituie o chestiune de securitate națională pentru Cehia. Fostul secretar de stat al SUA, Hillary Clinton, aflat în vizită la Praga în decembrie 2012, a subliniat în mod repetat că țara este deja mult prea dependentă de importurile de energie din Federația Rusă.

Labirint geostrategic și economic

„Cehii se confruntă cu o mare dilemă geopolitică. Cehia este membră și în NATO, și în UE, așa că ar fi logic să aleagă tehnologia americană pentru construirea celor două noi reactoare de la Temelin. Însă este posibil ca rușii să ofere un preț mai bun”, spune Eugeniusz Smolar, expert în politică externă la think-tank-ul New Eastern Europe din Varșovia.

Circa 70% din necesarul de gaze, peste 60% din cel de petrol și întregul necesar de combustibil nuclear al Cehiei sunt achiziționate din Rusia, care a demonstrat deja, de exemplu în relațiile bilaterale cu Ucraina și Georgia, că stăpânește la perfecție arma șantajului energetic în politica sa externă.

În timp ce Washingtonul joacă cartea securității pentru a ține sub presiune autoritățile de la Praga, Moscova o joacă pe cea economică. Rușii i-au primit în consorțiu pe cehii de la Skoda, iar liderul consorțiului, gigantul nuclear de stat Rosatom, a promis, în caz că oferta sa va fi declarată câștigătoare, că va oferi finanțare pentru proiect în caz că CEZ rămâne fără bani și, în plus, că va subcontracta cea mai mare parte din lucrări firmelor din Cehia, creând astfel locuri de muncă pe plan local.

Pentru Rosatom, adjudecarea contractului de construire a celor două noi reactoare ale centralei nucleare de la Temelin este crucială pentru planurile sale de viitor, care includ câștigarea de proiecte de construire de centrale electrice în Ungaria și Polonia, precum și menținerea poziției de lider mondial în construirea de facilități atomice în țări străine.

Pe de altă parte, americanii nu au dat nici o indicație despre ce ar face dacă CEZ ar rămâne fără bani pentru proiectul de la Temelin, una dintre speculații fiind că ar putea apela la ajutorul băncii americane de stat American Export-Import Bank. 

A existat și un al treilea concurent în această procedură de selecție. Este vorba de compania franceză Areva, care a fost descalificată în octombrie anul trecut pentru că nu a respectat anumite cerințe juridice și comerciale. Cu toate acestea, francezii au contestat decizia de descalificare, iar o hotărâre finală rămâne să fie luată în perioada următoare. Cei de la Areva s-au declarat însă hotărâți să meargă până în pânzele albe și să uzeze de toate mijloacele legale pentru a îi împiedica pe cei de la CEZ să semneze contractul cu consorțiul care va fi declarat câștigător, în caz că oferta lor va rămâne descalificată.

Tehnologii incompatibile

Americanii de la Westinghouse s-au prezentat la concurs cu un reactor model AP 1000, cel mai nou design prevăzut cu un așa-numit sistem de dispozitive pasive de securitate, bazat pe gravitație și nu pe generatoare diesel, generatoare care au capotat la dezastrul de la Fukishima din 2011. Rușii de la Rosatom propun un model VVER 1200, ultimul model dintr-o lungă serie de reactoare bazate pe apă presurizată.

Pe de altă parte, centrala nucleară de la Temelin reprezintă un hibrid tehnologic sovieto-american. Cele două reactoare vechi, aflate în prezent în funcțiune, sunt modele VVER 1000, de sorginte sovietică, însă au fost adaptate pentru a putea îngloba sisteme de securitate produse chiar de Westinghouse, precum și circuite electrice și cablaje conforme cu standardele occidentale, ceea ce a întârziat construcția centralei cu mai mult de un deceniu. Ambele reactoare au fost puse în funcțiune în 2003 și au o putere instalată cumulată de 2.000 de MW.

Rușii au un avantaj pe acest teren, ei promițând că vor subcontracta lucrări firmelor din Cehia, iar producătorii cehi de utilaje, care au lucrat cu inginerii sovietici în trecut, sunt certificați exclusiv pentru standardele industriale rusești. În aceste condiții, dacă licitația va fi câștigată de americani, ei nu pot concura pentru subcontractări cu competitorii lor din Vest.

„Va fi decizia geopolitică a Republicii Cehe aceea de a alege între Vest și Est, de a alege ce tip de industrie vrea să cultive. În continuare e dificil în Cehia să cumperi utilaje compatibile cu standardele europene și americane. Dacă se va opta pentru modelul AP 1000 al Westinghouse, ar fi o oportunitate pentru întreaga industrie cehă de a se deschide spre Occident”, a declarat CEO-ul Westinghouse pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, Yves Brachet.

De partea cui va fi guvernul și președintele?

Însă cel mai important, dar și cel mai imprevizibil jucător în acest joc complicat geostrategic, tehnologic și economic este guvernul de la Praga, care controlează compania de utilități CEZ cu 70% din acțiuni. Executivul ceh va avea ultimul cuvânt în selectarea consorțiului care va câștiga contractul de extindere a centralei nucleare de la Temelin.

Noul președinte ceh Milos Zeman nu are, formal, nici un rol în procesul de selecție, iar potrivit presei de la Praga, trecutul său include atât puternice legături cu Rusia, cât și luări de poziție fără echivoc pro-UE.

„Există anumite indicii potrivit cărora Zeman are conexiuni cu unele grupuri de interese rusești, însă din punct de vedere ideologic nu a afirmat niciodată nimic antioccidental sau antieuropean. Pe de altă parte, este de notorietate că șeful echipei sale de campanie a fost unul dintre principalii lideri ai subsidiarei cehe a companiei ruse de petrol și gaze Lukoil”, spune jurnalistul ceh Jan Machacek de la revista de investigații Respekt.

Acesta adaugă că există încă o necunoscută în toată această ecuație, și anume dacă nu cumva opinia publică din Cehia va fi decide că este mai bine ca proiectul de la Temelin să fie abandonat cu totul.

Cât de necesar este proiectul?

„Principala întrebare care se pune este dacă este cu adevărat necesar să facem această investiție, pentru că din ce în ce mai multe analize susțin că, de fapt, nu avem nevoie de această capacitate energetică suplimentară. Tot mai mulți oameni consideră că ar fi mai rațional să renunțăm la proiectul extinderii centralei nucleare de la Temelin, deși actualul președinte Zeman, ca și fostul președinte Vaclav Klaus, au susținut proiectul”, explică ziaristul ceh.

Jan Rovensky, șeful departamentului de energie al filialei cehe a Greenpeace, subliniază că țara este deja al treilea exportator de energie electrică al Europei.

„Exportăm mai multă energie decât totalul consumului casnic al Cehiei. Așa că, în general vorbind, nu are sens să mai construim noi centrale nucleare sau bazate pe cărbune, foarte mari în plus. Nu ar crește decât exportul, nu are nimic de a face cu securitatea energetică națională”, spune Rovensky.

Acesta adaugă că, deși circa 70% din populația Cehiei este în favoarea utilizării energiei nucleare, doar în jur de 50% sprijină proiectul de la Temelin, întrucât se tem că acest proiect, extrem de costisitor, va putea fi finanțat doar prin majorarea tarifelor la electricitate suportate de populație. 

Analiștii au avertizat deja că CEZ nu va putea obține finanțare pentru a investi în proiect decât dacă guvernul de la Praga va garanta un preț de vânzare al electricității produse mai mare decât cel de referință din momentul de față, de 50 de euro/MWh. Până în prezent, autoritățile s-au ferit să ofere astfel de garanții, printre altele pentru a nu stârni nemulțumirea cehilor, care în prezent plătesc în jur de 10 euro/MWh.

Proiectul de extindere a centralei nucleare de la Temelin va dubla producția acesteia, mărind numărul de reactoare de la două la patru. Potrivit autorităților cehe, scopul acestei investiții este renunțarea treptată la centralele electrice bazate pe cărbune și reducerea dependenței Cehiei de importurile de gaze naturale.

Speranțele CEZ de a găsi un investitor strategic dispus nu doar să construiască, ci și să finanțeze noile reactoare, a eșuat, cele mai multe din companiile de utilități din Europa fiind în prezent în proces de reducere a cheltuielilor și chiar de vânzare de active, nepunându-se problema unor noi investiții.

Deși CEZ insistă să afirme că are banii necesari pentru a finanța singură proiectul de la Temelin, profitul și prețul acțiunilor sale au fost semnificativ afectate de recesiunea din Europa și de probleme juridice cu care se confruntă subsidiarele sale din Bulgaria și Albania. Profitul CEZ pe al patrulea trimestru al anului trecut a scăzut cu 52%, iar acțiunile CEZ s-au depreciat cu 24% în decursul lui 2012.