Energy Report

Guvernul vrea să instituie regimul de zonă liberă în portul Midia, în baza căruia operatorii economici care desfășoară activități în port vor beneficia de facilități vamale la operațiunile de import-export. Printre beneficiarii măsurii se numără Rompetrol Rafinare, care deține în portul Midia cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ţară, cu o capacitate de stocare de 4.000 mc. Facilitatea de GPL face parte din terminalul petrolier din Dana 9 a portului Midia, aflat în proprietatea Rompetrol Rafinare.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, Executivul va institui regimul de zonă liberă în portul Midia, pe o suprafaţă de teren de 2.337.491,00 mp.

"Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 6,97 m iar portul dispune de 14 dane cu o lungime totală a cheului de 2,24 km. În urma lucrărilor de dragaj efectuate, adâncimea apei a crescut la 9 metri la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând astfel accesul tancurilor petroliere având pescaj maxim de 8 metri şi 20.000 dwt. În incinta portului s-a finalizat cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ţară, cu o capacitate de stocare de 4.000 mc, cu potenţial de a deveni unul dintre cele mai importante terminale din piaţa de gaz petrol lichefiat din Europa Centrală şi de Est. Infrastructura portuară a portului permite dezvoltarea unor terminale specializate, care vor duce la creşterea traficului de mărfuri", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

În porturile Constanţa şi Basarabi, unde s-a instituit regimul de zonă liberă, operatorii economici beneficiază de facilităţi vamale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ceea ce a dus la dezvoltarea de noi facilităţi pentru operarea mărfurilor şi, implicit, la creşterea traficului de mărfuri, precizează Guvernul.

"Beneficierea de facilități financiare, în conformitate atât cu normele europene, cât și cu cele interne în vigoare, va face din zona liberă – port Midia o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părțile implicate", mai spune Executivul.

Bunurile proprietate publică sau privată ce vor face parte din zona liberă Midia vor fi concesionate sau închiriate, iar redevențele și chiriile percepute în baza contractelor încheiate, alături de veniturile rezultate din aplicarea tarifelor de acordare a licențelor de desfășurare a activității, din eliberarea permiselor de acces, comisioane și prestări servicii etc vor constitui venituri proprii ale Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime Constanța” SA, contribuind la creșterea veniturilor acesteia, se mai afirmă în documentul citat.

Regimul de zonă liberă din portul Midia va fi delimitat la nord de primăria comunei Corbu, la sud de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și de primăria comunei Năvodari, la est de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, iar la vest – de facilitățile portuare ale Rompetrol Rafinare.

Kazahii controlează o treime din piața locală de GPL

Terminalul GPL al Rompetrol Rafinare a fost finalizat în 2010 și gestionează atât livrările de GPL ale companiei pe piața internă, cât și exportul către țări vecine precum Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 3,8 milioane dolari, proiectul făcând parte din strategia Rompetrol de extindere a capacităților de import-export ale rafinăriei Petromidia.

Potrivit Mediafax, Rompetrol estima, în noiembrie anul trecut, că piața GPL din România va termina anul 2014 în creștere cu 5% față de 2013, la 350 milioane dolari.

Rompetrol Gas, din grupul KMG International, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o creştere de 15% a vânzărilor de GPL, la 138.000 de tone, potrivit datelor transmise Mediafax de către companie. Compania îşi menţinea cea mai mare cotă de piaţă, de 32%, însumând segmentul de retail şi wholesale.

Rompetrol Gas deţine şi operează trei staţii de îmbuteliere a GPL-ului în Năvodari, Arad şi Bacău, cu o capacitate de îmbuteliere totală de 60.000 de tone pe an. Compania administrează şi o reţea de 230 de staţii de distribuţie a GPL-ului auto şi 10.000 de puncte de distribuţie a buteliilor.

Dintre cele 4,69 milioane de autoturisme din România, numărul celor care folosesc GPL trece de 250.000, iar aproximativ 3,32 milioane de maşini pot fi adaptate pentru a funcţiona cu GPL.

KMG International este controlată de compania de stat KazMunayGas din Kazahstan.

Rompetrol Rafinare, companiei aparținând grupului KMG International, și-a redus considerabil în 2014 pierderile, cu 35%, de la 95 de milioane $ în 2013 la 58,5 milioane $.

Evoluția cursului de schimb, dar și cea defavorabilă de pe piețele internaționale din ultimul trimestru, când cotațiile benzinei, respectiv motorinei s-au micșorat cu 25, respectiv 26% în raport cu trimestrul similar al lui 2013, au făcut ca în trimestru al patrulea Rompetrol Rafinare să înregistreze o majorare a pierderilor cu 76%, de la 9,5 milioane $, la 16,6 milioane $.

"În ultimul trimestru al anului trecut, rezultatele companiei au fost afectate de evoluția cursului valutar (RON-USD), deprecierea materiei prime în raport cu cotațiile produselor finite, dar și situația stocurilor de produse/materie primă la finele lui 2014. Un ciclu de producție pentru rafinărie este cuprins între 30-45 de zile, astfel materia primă achiziționată și procesată de rafinărie se reflectă în prețurile produselor finale după această perioadă", se precizează într-un comunicat al companiei.

Rompetrol Rafinare și-a menținut în T4 2014 activitatea operațională la nivelul primelor nouă luni ale anului, consemnând o majorare cu 72% a rezultatului operațional (23,8 milioane $) și o reducere cu 76% a rezultatului net (-16,7 milioane $) comparativ cu T4 2013. De asemenea, scăderea cu 13% a cifrei de afaceri de la 1,48 miliarde $ în T4 2013 la 1,28 miliarde $ în T4 2014 a fost determinată de trendul descendent al țițeiului.

Triplarea rezultatului operațional

Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri brută de aproximativ 5,6 miliarde $, în creștere cu 15% față de rezultatul obținut în 2013 (4,8 miliarde $). Pe fondul procesării unei cantități record la rafinăria Petromidia – de peste 5 milioane de tone, compania a reușit triplarea rezultatului operațional (EBITDA), de la 29 milioane $ în 2013 la 86 milioane $ în 2014, dar și o îmbunătățire cu circa 40% a rezultatului net, chiar dacă acesta este continuare negativ (-58,4 milioane $).

Compania a reușit atingerea în 2014 a unui record de prelucrare a materiilor prime, cantitatea totală prelucrată de aceasta din 1979 - anul intrării în exploatare și până în prezent ridicându-se la peste 100 milioane tone. Alte recorduri înregistrate de companie în 2014: creșterea producției de motorină - 2,46 milioane tone (1,91 milioane tone în 2013), a randamentelor pentru motorină – 48,8% (46% în 2013), dar și a randamentelor pentru produse albe – 85,7% (85,5% în 2013). Costul de procesare a coborât la 21,2 $/t, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Taxe și impozite în valoare de 1,8 miliarde $

Exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde $ în 2014 (1,7 miliarde $ – 2013, 1,7 miliarde $ – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național. Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 487 milioane $ în T4 2014 și peste 1,8 miliarde $ la finalul anului, în creștere cu 28% comparativ cu 2013 (1,4 miliarde $).

Vânzările de carburanți pe piața externă au crescut cu 38% în anul 2014 (1.990 mii tone) față de 2013, iar pe piața internă cu 7% în 2014 (1.738 mii tone) comparativ cu 2013.

Divizia de petrochimie a atins capacitatea maximă de producție de polipropilenă – 90 mii tone, producția de polimeri fiind mai mare cu 12% față de cea din 2013. Vânzările de produse petrochimice au însumat 153 mii tone în 2014, în creștere cu 7% față de anul anterior.

Rafinăria Vega a funcționat la capacitate maximă

Cealaltă rafinărie operată Rompetrol Rafinare pe lângă Petromidia, Vega a procesat peste 300 mii tone materie primă în 2014, mai mult cu 28% față de anul precedent (peste 240 mii tone). În T4 2014, gradul de utilizare a capacității de rafinare a fost de 105%, mai mare cu 11% decât aceeași perioadă a anului trecut. În ultimul trimestru din 2014, rafinăria din Ploiești a procesat peste 87 mii tone materie primă, în creștere cu 12% față de perioada similară a anului 2013 (peste 77 mii tone). 

Noul preț al petrolului de pe piețele internaționale va afecta nu numai execuțiile bugetare ale statelor exportatoare, dar și companiile din domeniu.

Dacă în prezent toată lumea pune accent pe logica politică și intonează marșul funerar al Rusiei, lovită și prin scăderea veniturilor la buget și prin deprecierea rublei, antrenată de coborârea spectaculoasă a prețului petrolului din ultimele luni, evoluția acțiunilor principalelor companii la nivel global pe burse, arată și alte potențiale victime, în special din sectorul de servicii și din sectorul de explorare și producție.

În România, până la această oră, Petrom a pierdut 1,85%, în timp ce OMV 1.25%. Rompetrol rafinare, în schimb, beneficiază de anticiparea unor costuri de producție mai mici din partea antreprenorilor, acțiunile sale apreciindu-se cu 0,68%.

La nivel internațional, evoluția acțiunilor companiilor energetice confirmă logica economică, și nu pe cea politică, principalele afectate sunt acțiunile companiilor care activează în domenii cu preț marginal de producție ridicat. Și anume, companiile din domeniul producției de petrol din formațiuni de șisturi cristaline și cele care se ocupă cu producția sau cu oferirea de servicii în sectorul offshore, în special cele deepwater.

La prima vedere cele mai lovite au fost companiile din sectorul offshore, piața anticipând o reducere considerabilă a investițiilor în acest sector încă din urmă cu două zile, acțiunile Seadrill Ltd pierzând 4,72%, cele ale Diamond Offshore Drilling, 3,94% sau Schlumberger Limited., 2,39%.

Diamond Offshore Drilling este compania de la care joint-venture-ul format din OMV Petrom și ExxonMobile (care a pierdut la rândul său 0,3%) au închiriat platforma de foraj Ocean Endeavor, proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

NYSE - supărată pe companiile petroliere

Dacă ieri bursa americana a fost închisa (de Thanksgiving Day), astăzi ea a deschis extrem de nervoasă pe companiile petroliere. Producătorii de petrol din formațiuni de șisturi cristaline par a fi cei mai loviți în deschiderea sesiunii de vineri a bursei americane. Acțiunile Continental Resources au scăzut cu 17,2%, cele ale Devon Energy cu 7% și cele ale EOG Resources cu 7,9%.

Acțiunile companiilor de servicii petroliere, precum Halliburton sau Schlumberger au pierdut și ele aproximativ 10%.

Nici giganții ExxonMobil și Chevron nu se simt prea bine, acțiunile lor depreciindu-se cu 3,5, respectiv 5,1%.

Ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel WTI, au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Evoluția acțiunilor companiilor energetice la nivel global: https://www.google.com/finance?catid=TRBC%3A50&ei=u1p4VPCNC6n5wAPCn4DYBw

Rompetrol Rafinare (RRC) a raportat pentru primul semestru pierderi de aproape 47 milioane dolari, cu 40% mai mici faţă de nivelul de 78,43 milioane dolari înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cifra de afaceri brută a crescut cu 41%, la 2,78 miliarde dolari.

Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari.

"Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive - materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale", se arată într-un comunicat al companiei transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti.

În perioada analizată, compania a consemnat un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 25,48 milioane de dolari, faţă de un rezultat negativ de 8,21 milioane de dolari în primele şase luni ale anului trecut.

Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Pe partea de rafinare şi petrochimie, compania a raportat afaceri brute de 2,55 miliarde de dolari, cu 53% peste nivelul de 1,67 miliarde de dolari atins în intervalul similar din 2013, fiind influenţate de creşterea volumelor vândute şi a cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere.

Pierderile aferente sectorului de rafinare au scăzut în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.

Segmentul de rafinare şi petrochimie cuprinde rezultatele Rompetrol Rafinare (care operează rafinăriile Petromidia şi Vega) împreună cu activitatea petrochimică şi rezultatele Rompetrol Petrochemicals.

Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai mmulte produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.

Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari.

Compania a înregistrat pe acest segment un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut.

Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone, se spune în comunicat.

În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie carburanţi, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.

Segmentul de distribuţie cuprinde rezultatele subsidiarelor Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Rezultatele sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), se menţionează în comunicat.

Situaţiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare şi ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemical, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

KMG International este deţinut de compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.

Octavian Carp a fost revocat cu unanimitate de voturi din funcţia de director general al companiei Rom Oil, subsidiară a Rompetrol Rafinare, se arată într-o decizie a  Consiliului de Administraţie al companiei, consultată de Energy Report.  În locul acestuia a fost numit Ovidiu Cristian Ilie. Noul director general este din Ploieşti şi are 36 de ani.

Consiliul de administraţie al Rom Oil (distribuitor en-gros de produse petroliere şi sortimente de carburanţi auto marca Rompetrol) este format din Bogdan Ionuţ Oşlobeanu (preşedinte) şi membrii Alexey Golovin şi Felix Crudu esloveanu.

Din grupul Rompetrol Rafinare fac parte: Rompetrol Rafinare şi subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Petrochemical, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Rom Oil este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de peste 99,99%, restul de acţiuni fiind în posesia Rompetrol Logistics şi Palplast, o firmă din Sibiu.

Din februarie 2007, Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, a început să administreze toate cele şase depozite ale Rom Oil. Până la acea dată, depozitele fuseseră închiriate de Rompetrol Rafinare.

Depozitele sunt situate în Arad, Craiova, Mogoşoaia, Şimleul Silvaniei, Vatra Dornei şi Zărnesti şi aveau o capacitate totală de stocare de 45.000 mc. Prin poziţionarea lor, respectivele depozite acoperă operaţional întreg teritoriul ţării.

Având multe active, poate fi uşor de înţeles faptul că Rom Oil este util nu doar pentru depozitele în sine ci şi în calitate de garant pentru accesarea de credite de către alte subsidiare controlate de grupul din Kazahstan. Astfel, aşa cum scria de curând Energy Report, Rompetrol Downstream a luat 70 de milioane de dolari de la ING pentru a fi utilizaţi ca facilitate de descoperit de cont sau pentru emiteri de angajamente potenţiale. Garant ipotecar pentru această facilitate de credit este Rom Oil, subsidiara Rompetrol Rafinare.

Astfel, Rom Oil s-a ales cu ipotecă de rangul I pe mai multe imobile precum: un teren intravilan de 3,3 hectare din Şimleul Silvaniei, teren cu drumuri, platforme, cale ferată uzinală, rezervoare produse petroliere şi altele.

Statul român nu va mai constitui, anul acesta, stocuri strategice de țiței și alte produse petroliere, întrucât acest lucru ar amplifica major cheltuielile bugetare, urmând ca doar companiile petroliere private să mențină stocuri de urgență, care au fost calculate, pentru 2014, la nivelul total de 1.079.151 tone.

"În anul 2014, spre deosebire de anii anteriori, menţinerea stocurilor de către stat ar determina plata tarifului de depozitare către operatorii economici custozi, investiţii în spaţiile de depozitare proprii rezervelor de stat, cu amenajările şi dotările impuse de normele tehnice, cheltuieli de depozitare - păstrare, taxe de asigurare. Aceste cheltuieli amplifică major efortul investiţional bugetar aferent, la care se adaugă efectele negative ale uzurii morale ale produselor şi degradarea lor calitativă", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Potrivit documentului citat, opţiunea naţională pentru 2014 este de a se constitui exclusiv stocuri de urgență și de a se renunța la constituirea stocurilor specifice, limitând astfel creşterea cheltuielilor bugetare, în conformitate cu prevederile unui Memorandum aprobat de Guvern în februarie.

Prin respectivul Memorandum s-a decis ca, pentru anul 2014, să nu se constituie stocuri petroliere ca stocuri specifice, administrate şi gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi ca obligaţia de constituire la nivel naţional a stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere să fie realizată în totalitate de către operatorii economici din domeniu ca stocuri de urgenţă.

Statul se retrage

Legislația românească în vigoare, în acord cu cea europeană, prevede că stocurile minime de rezerve naționale de țiței și produse petroliere sunt compuse din stocurile de urgență, constituite obligatoriu de către companiile petroliere, și stocurile specifice, constituite facultativ de către stat, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Guvernul mai arată că, la nivelul întregii Uniuni Europene, în privința stocurilor naționale de țiței și produse petroliere, se vizează o creştere graduală a implicării operatorii economici în domeniu şi o limitare a rolului statului la activităţi de organizare şi control.

În nota de fundamentare a HG se menționează că, în anul 2002 s-a pornit de la o împărţire egală (50-50%) a obligaţiilor de stocare între sectorul public şi cel privat, cu o serie de costuri partajate prin achiziţionarea de către stat a produselor şi prin depozitarea acestora pe cheltuiala operatorilor.

În anul 2011, împărţirea obligaţiilor de stocare a fost modificată în sensul creşterii la 70% a sarcinilor operatorilor economici şi o diminuare la 30% a sarcinilor statului, îndeplinite prin ANRSPS şi bugetul acesteia. Diminuarea obligației statului are în vedere și faptul că, în prezent, activitățile specifice extracției, producției și procesării, precum și operațiunile de import –export, sunt gestionate de societăți private, se subliniază în document.

"În anul 2014, în acord cu strategiile celorlalte state membre, sectorul public se limitează din ce în ce mai mult la operaţiuni de coordonare şi control, fără a mai constitui şi menţine obligatoriu stocuri în proprietatea sa. Din cauza constrângerilor bugetare pentru anul 2014, stocurile minime se vor constitui în proporţie de 100 % de către operatorii economici din domeniu", se mai arată în nota de fundamentare.

Cum se calculează stocurile de urgență

Potrivit legislației în vigoare, nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare. Pentru anul 2014, la calculul stocurilor minime a fost folosită metoda mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile.

Obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Proiectul de HG prevede că nivelul stocurilor de urgență în anul 2014 este de 1.079.151 tone produse petroliere. Pentru calcularea nivelului stocurilor de urgență a fost utilizată comunicarea privind totalul livrărilor brute interne observate din anul calendaristic precedent, respectiv 2013, pusă la dispoziție de către INS, precum și datele privind importurile intra și extra comunitare, puse la dispoziție de Autoritatea Vamală din cadrul ANAF.

Cine constituie stocurile de urgență și în ce cantități

Potrivit anexei proiectului de HG, în anul 2014 au obligația constituirii de stocuri de urgență de țiței și produse petroliere un număr de 12 companii.

Cele mai mari obligații de constituire de stocuri de urgență revin următoarelor companii:

- OMV Petrom (123.549 tone benzină, 280.980 tone motorină, 34.117 tone Jet A1, 4.716 tone păcură);

- Rompetrol Rafinare (46.519 tone benzină, 241.510 tone motorină, 15.964 tone Jet A1, 24.103 tone păcură);

- Petrotel Lukoil (38.653 tone benzină, 124.119 tone motorină, 6.936 tone păcură);

- Oscar Downstream (58.736 tone motorină);

- MOL (12.748 tone benzină, 54.257 tone motorină).

Celelalte companii obligate să constituie stocuri în 2014 sunt Socar Petroleum (motorină), Unicom Holding (motorină), Mayaro Carb (motorină), Master Chem Oil (motorină), Air BP Sales Romania (Jet A1), Air Total Romania (Jet A1) și Oil MIG (motorină).

Rompetrol Rafinare, companie membră a grupului Rompetrol, și-a redus pierderile cu 40%, acestea coborând de la un nivel de 163,03 milioane de dolari în 2012 la 98,97 milioane de dolari anul trecut.

Rompetrol Rafinare a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri brută de 4,89 miliarde de dolari, în creştere cu 6% comparativ cu nivelul de 4,61 miliarde de dolari din 2012.

Situaţiile financiare aferente anului trecut sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS), potrivit unui comunicat al companiei transmis luni Bursei de Valori Bucureşti, citat de Mediafax.

Rezultatele consolidate includ companiile Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Exporturile realizate de Rompetrol Rafinare au ajuns anul trecut la 1,7 miliarde de dolari, la fel ca în 2012.

Compania a produs anul trecut aproximativ două milioane tone de motorină, cel mai ridicat nivel atins de rafinărie de la punerea sa în funcţiune în 1979, potrivit comunicatului.

În comunicat se precizează că Rompetrol Rafinare a contribuit anul trecut cu 1,4 miliarde de dolari la bugetul de stat.

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, a finalizat modernizarea instalaţiei de cocsare din cadrul rafinăriei Petromidia, în urma unei investiţii de aproximativ 53 milioane dolari, a anunţat compania într-un comunicat. Cu o capacitate de 1,17 milioane tone pe an, instalaţia de cocsare asigură valorificarea superioară a reziduului de vid provenit din instalaţia de distilare în vid, pentru obţinerea de gaze, benzină, motorină uşoară, motorină grea şi cocs.

Modernizarea instalaţiei a început în anul 2008, în parteneriat cu Rominserv, contractorul general al Grupului Rompetrol şi cu  ConocoPhillips, unul dintre liderii sectorului petrolier internaţional. Acest proces a beneficiat din partea companiei americane atât de tehnologie şi inginerie de bază, cât şi de consultanţă.

În perioada 2007 – 2012, rafinaria Petromidia şi-a majorat capacitatea de producţie la 14.000 tone pe zi, volumul maxim fiind atins în perioada mai 6 iunie 2013. Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania  naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas şi este prezent în 12 ţări, cu majoritatea activelor şi operaţiunilor în Franţa, România, Spania şi Sud-Estul Europei.

KazMunaiGas (KMG), proprietarul Grupului Rompetrol, intenţionează să îşi extindă operaţiunile în zona Mării Negre, ţinta sa finală fiind piaţa europeană a combustibililor. În acest sens, compania kazahă, aflată într-o ascensiune considerabilă în ultimul timp, şi-a majorat investiţiile în sectorul downstream.

Vicepreşedintele KMG susţinea într-un interviu pentru Financial Times că până la finalul acestui deceniu, Kazahkhstanul ar putea exporta 2,2 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care 400.000 către China, iar restul, în mare parte către Europa, în special în regiunea Mării Negre. Este motivul pentru care KMG s-a extins la nivel internaţional, deţinând benzinării în şapte state europene, şi în special în România, unde deţine două rafinării, în care a investit mai multe miliarde de dolari, pentru a putea produce combustibili la standarde Euro 5.

În urma investiţiilor totale de 1,3 miliarde dolari susţinute de Grupul Rompetrol în perioada 2007 – 2012, rafinaria Petromidia şi-a majorat capacitatea de producţie la 14.000 tone pe zi, volumul maxim fiind atins în perioada mai 6 iunie 2013.

Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri brută consolidată de 4,6 miliarde dolari şi un rezultat operaţional (EBITDA) de 76,8 milioane dolari. Compania şi-a diminuat pierderea netă consolidată cu 60% în primul trimestru din 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi a înregistrat o cifră de afaceri netă consolidată de 728,4 milioane dolari, în primele trei luni ale acestui an.

Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.

KazMunaiGas (KMG), proprietarul Grupului Rompetrol, intenționează să își extindă operațiunile în zona Mării Negre, ținta sa finală fiind piața europeană a combustibililor. În acest sens, compania kazahă, aflată într-o ascensiune considerabilă în ultimul timp, și-a majorat investițiile în sectorul downstream și țintește la obținerea unei cote de piață mult mai importantă în regiune, susține Daniar Berlibaiev, vicepreședintele KazMunaiGas, într-un interviu acordat Financial Times.

Vicepreședintele KMG susține că până la finalul acestui deceniu, Kazahkhstan ar putea exporta 2,2 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care 400.000 către China, iar restul, în marea sa majoritate, către Europa, în special în regiunea Mării Negre. Acesta este motivul pentru care KMG s-a extins la nivel internațional, deținând benzinării în șapte state europene, și în special în România, unde deține două rafinării, în care a investit mai multe miliarde de dolari, pentru a putea produce combustibili la standarde Euro 5.

În interviul acordat Financial Times, Berlibaiev afirmă că o mare parte din cele 1,8 milioane de barili pe zi care ar urma să fie exportați în Europa, în specil în zona Mării Negre. "Vrea să venim în Europa și să anunțăm «Avem 5 milioane de tone de produse petroliere pe an, cine vrea să le cumpere?»", a declarat acesta.

O problemă pentru KMG ar putea fi reprezentată de reducerea cererii de produse petroliere pe piața europeană ca urmare a crizei financiare din 2008 și a recesiunii de la nivelul zonei euro. În ultimii ani mai multe zeci de rafinării s-au închis ca urmare a marjelor de rafinare extrem de reduse. Cu toate acestea, vicepreședintele KMG a ținut să apere politica de extindere a companiei. "Dacă nu am fi investit în sectorul downstream, am fi vândut petrol la granițele cu Rusia și China. Vrem să intrăm în Europa și nu oricum, vrem să ajungem direct la pompa de benzină".

Daniar Berlibaiev a mai declarat că gigantul kazah ințenționează săși dubleze rezervele de petrol de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili până în 2020, ca urmare a investițiilor de 3 miliarde de dolari efectuate în explorare. Drept urmare, producția de petrol a KMG se va majora la rândul său de la 420.000 de barili pe zi la peste 700.00 de barili pe zi pâna la finalul acestui deceniu. 

Pe lângă România, KMG intenționează să investească masiv și în Ucraina și Turcia, unde vrea să achiziționeze mai multe benzinării, dar și să investească în terminale de import și în puncte de distribuție.

După ce în anul 2011, divizia de laboratoare a Grupului Rompetrol a avut pierderi de circa 1,5 milioane de lei, anul trecut a înregistrat un profit de 2,46 milioane de lei cu mai puţini angajaţi.

Conform situaţiilor financiare auditate, Rompetrol Quality Control a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 18,8 milioane de lei, doar cu puţin peste cea de 18,3 milioane de lei înregistrată în anul 2011. Firma a avut însă un profit de 2,46 milioane de lei, de la pierderi de circa 1.5 milioane de lei în 2011, chiar dacă numărul angajaţilor a fost redus de la o medie de 174 la 151. Din acest profit urmează a fi acoperită complet pierderea contabilă din anul 2011, restul fiind destinat rezervelor.

Rompetrol Quality Control îi are ca acţionari pe Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Petrochemicals şi face parte din divizia mai largă de a segmentului distribuţie a Rompetrol Rafinare, alături de Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas. Directorul general al firmei este Ruxandra Nicola.

Până acum, grupul a prezentat doar rezultatele consolidate, atât pe anul 2012 cât şi pe trimestrul unu al anului curent fără a furniza rezultate defalcat, pe firmele din grup. Afacerile acestora diferă însă substanţial atât ca rulaj cât şi ca profitabilitate.

Divizia de laboratoare a Grupului Rompetrol a fost înfiinţată în iulie 2004, prin externalizarea activităţii laboratoarelor din cadrul platformei Rompetrol Rafinare (Petromidia) la care s-a adăugat apoi extinderea cu preluarea laboratoarelor de pe platforma Vega (Ploieşti) precum şi prin acordare altor servicii de profil.

Grupul Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderea netă cu 60% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu T1 2012, de la 62,7 la 25,18 milioane de dolari. Totodată, cifra de afaceri brută a companiei a consemnat o scădere de 19%, la 884,33 milioane dolari, iar cea netă a coborât cu 22%, la 728,4 milioane dolari. Evoluțiile s-au datorat ieftinirii țițeiului, benzinei și motorinei pe piețele internaționale, precum și scăderii vânzărilor de produse petroliere, pe fondul intrării în revizie a rafinăriei Petromidia, dar și reducerii costurilor Rompetrol.

„Reducerea cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se datorează în principal scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și a volumului de produse petroliere vândute, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei Petromidia în luna martie 2013”, se arată în raportul trimestrial al Rompetrol Rafinare.

Potrivit companiei, principalii factori micro și macroeconomici care au influențat rezultatele  financiare ale Rompetrol Rafinare au fost evoluțiile internaționale ale cotațiilor produselor finite (-2% pentru benzină EURO 5 și -4% pentru motorina EURO 5), o scădere cu 5% a cotațiilor internaționale pentru țiței, ajutată de îmbunătățirea cu 8% a diferențialului Brent-Ural.

Vânzări mai mici, dar taxe ușor mai mari

Rezultatul operațional (EBITDA), deși a rămas negativ, s-a îmbunătățit cu circa 90%, la -120.000 dolari.

 „Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, achitând 235,4 milioane dolari în primul trimestru al anului 2013”, afirmă Rompetrol. Deși vânzările și rulajul Rompetrol au scăzut, taxele aferente vânzărilor au rămas relativ constante în raport cu trimestrul I din 2012, crescând chiar ușor, de la 155,84 la 155,93 milioane dolari.

Costul vânzărilor s-a redus cu 24%, de la 919,95 la 694,67 milioane dolari, în timp ce cheltuielile financiare nete au scăzut cu 47%, de la 20,32 la 10,79 milioane dolari.

Rezultatele grupului Rompetrol Rafinare le includ pe cele ale Rompetrol Rafinare SA, precum și pe cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Quality Control SRL, Rom Oil SA, Rompetrol Downstream SRL, Rompetrol Logistics SRL și Rompetrol Gas SRL.

Activitate întreruptă la rafinării

Pe segmentul de rafinare, pierderea netă a fost redusă cu circa 50%, de la 45,5 la 23,1 milioane de dolari. În schimb, rezultatul operațional negativ s-a îmbunătățit cu doar 15%, de la 11,51 la 9,79 milioane de dolari.

Marja netă de rafinare s-a redus cu 14%, de la 18,05 la 16,70 dolari/tonă.

Cifra de afaceri pe segmentul de rafinare a scăzut cu 25%, la circa 750 milioane de dolari, în condițiile reducerii cu 15% a volumului de vânzări interne de carburanți și cu 31% a celui pentru livrări la export. Volumul de materii prime prelucrate a scăzut cu 34%.

În perioada 1 martie –8 aprilie 2013, activitatea de producție a Rompetrol Rafinare și Rompetrol Petrochemicals a fost întreruptă pentru realizarea lucrărilor tehnologice programate. Acestea au constat în revizia și modernizarea echipamentelor în acord cu noua capacitate de procesare a rafinăriei, creșterea gradului de siguranță în funcționarea instalațiilor, respectarea prevederilor legale în domeniu, dar și realizarea unor proiecte pentru protecția mediului.

În consecință, vânzările de carburanți ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500 de mii de tone, în scădere cu 24% față de volumul comercializat în perioada similară din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrări la export, atât către companii ale grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia), cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale și de Est (Turcia, Serbia sau Grecia).

Benzină și motorină mai ieftine, dar și reduceri de costuri pe distribuție

În trimestrul I 2013, pe segmentl de distribuție, cifra de afaceri brută a Rompetrol a fost de 503,2 milioane de dolari, în scădere cu 7% comparativ cu trimestrul I 2012, fiind negativ influențată atât de volumele vândute, care au scăzut cu 4% pe retail și 14% pe en-gros, cât și de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Astfel, cotațiile Platts (Platts Fob Med Italy) au scăzut în medie cu 2% pentru benzină și 4% pentru motorină, pe fondul unui curs de schimb leu/dolar constant.

Volumul total de carburanți comercializat în T1 2013 a fost de aproximativ 250 de mii de tone, în ușoară scădere față de T1 2012.

Pierderea netă de pe acest segment s-a redus cu 91%, de la 11,44 la 1,06 milioane dolari.

„Îmbunătățirea rezultatelor obținute vine pe fondul adoptării unor politici de optimizare a activităților operaționale și de crestere a profitabilității companiei, incluzând politici comerciale mai prudente, care să protejeze compania de riscul de neplată, renegocierea clauzelor contractelor de vanzare cu partenerii, cât și reducerea costurilor de operare și distribuție”, afirmă Rompetrol.

Marje bune din petrochimie

Segmentul de petrochimie, reprezentat de Rompetrol Petrochemicals, unicul producător de polipropilenă și polietilenă de joasă și înaltă densitate din România, a obținut în T1 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 57 milioane dolari, în scădere cu 20% față de  T1 2012.

În același timp, compania a consemnat un rezultat operațional (EBITDA) pozitiv, de peste 100.000 de dolari, comparativ cu nivelul negativ înregistrat în T1 2012, de peste 900.000 de dolari. Totodată, pierderea netă s-a redus cu peste 42%, de la 4,01 la 2,31 milioane dolari

„Comparativ cu anul 2012, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de marjele bune pentru produsele petrochimice, în special în luna ianuarie, când indicatorul EBITDA, susținut de aceste cotații, a atins o valoare pozitivă de 1.5 milioane dolari”, spun reprezentanții Rompetrol.

În T1 2013, cantitatea de materie primă procesată a fost cu 41% mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2012, ca urmare a opririi planificate din perioada martie - aprilie 2013 în vederea realizării lucrărilor de revizie programate.

În primul trimestru din 2013, Rompetrol Petrochemicals a menținut calitatea medie a polimerilor obținuți, astfel încât ponderea produselor calitatea I în totalul produselor petrochimice a fost de 98,3%.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington a respins cererea înaintată de Rompetrol la finele lui 2005, când compania, înregistrată în Olanda, era controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu, cerere prin care au fost solicitate României daune în valoare de 185,38 milioane de dolari, pentru hărţuire din partea autorităţilor. Cu toate acestea, Curtea a constatat că statul român a încălcat unele din garanțiile de care Rompetrol se bucura în virtutea Acordului privind protejarea reciprocă a investițiilor semnat între guvernul român și cel olandez. Motivul pentru care nu au fost acordate despăgubiri este acela că, în cursul procedurii de arbitraj, Rompetrol nu a reușit să probeze că ar fi suferit prejudicii materiale ca urmare a încălcării respectivelor garanții. În consecință, Curtea a decis ca cele două părți să împartă costurile arbitrajului internațional.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington The Rompetrol Group N.V., companie înregistrată în Olanda, a trimis la sfârşitul anului 2005 o cerere de arbitraj către Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva României. În motivarea cererii de arbitraj se susţinea că The Rompetrol Group N.V. şi managementul său au fost ţinta unei hărţuiri din partea autorităţilor publice române, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu şi arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) şi instituţii publice din România, motiv pentru care investiţia sa în sectorul petrolier din România ar fi fost grav afectată.

Rompetrol a invocat la acel moment încălcarea de către România a prevederilor Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, ratificat prin Legea 114/1994, drept pentru care a cerut despăgubiri materiale de 139,38 milioane dolari şi despăgubiri morale de 46 milioane dolari.

Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington a respins cererea Rompetrol de despăgubire din partea statului român, decizia fiind pronunţată şi distribuită celor două părţi implicate la data de 6 mai, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Curtea a constatat că dovezile prezentate de Rompetrol nu susțin acuzația potrivit căreia ar fi existat o campanie de hărțuire a companiei organizată de statul român. De asemenea, Curtea a decis că autorităţile fiscale de la București nu au acţionat într-o manieră opresivă împotriva S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa, nici dacă se are în vedere o apreciere absolută, nici prin comparaţie cu alte societăţi comerciale.

Acordul cu Olanda a fost încălcat, dar nu s-a dovedit vreun prejudiciu material

În comunicatul MFP se mai afirmă doar că Tribunalul arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorului străin în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului privind modul de comportament al procurorilor.

„Deşi nu s-a reţinut că un anume act individual din cele efectuate de procurori ar fi încălcat, prin el însuşi, Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, Tribunalul Arbitral a considerat că procurorii ar fi trebuit să aibă în vedere protejarea interesului investitorului străin şi să ia măsurile necesare pentru a evita, minimiza sau atenua posibilitatea de a se aduce daune acestui investitor. Tribunalul Arbitral a reţinut însă că reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a acestor acţiuni ale procurorilor. În consecinţă, Tribunalul Arbitral nu a acordat reclamantului nicio despăgubire”, se spune în comunicatul MFP. 

Pe de altă parte, în textul deciziei Curții și în motivarea acesteia se afirmă că pretențiile Rompetrol sunt admisibile și că, pe baza dovezilor prezentate de reclamantă, se constată că statul român a încălcat, într-o anumită măsură, punctul 1 și punctul 5 din articolul 3 al Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos. De asemenea, Curtea a decis ca statul român și Rompetrol să împartă în mod egal sarcina costurilor procedurii de arbitraj.

„Totuși, pe baza probelor prezentate Curții, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit sarcina de a dovedi că a suferit pierderi economice sau prejudicii rezultând din respectivele încălcări”, spune Curtea.

Punctul 1 al articolului 3 din Acord stipulează că „Fiecare parte contractantă (România și Olanda – n.r.) va asigura un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va împiedica prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii funcționarea, conducerea, întreținerea, folosirea, fructificarea investițiilor sau dispunerea de acestea de către investitori. Fiecare parte contractantă va acorda acestor investiții siguranță și protecție depline”.

De asemenea, punctul 5 prevede că „Dacă prevederile legale ale fiecărei părți contractante sau obligațiile în baza acordurilor internaționale existente în prezent sau stabilite ulterior între părțile contractante, în plus față de prezentul acord, conțin o reglementare generală sau specifică, îndreptățind investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, această reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra acestui acord”.

Ce li se reproșează procurorilor

Potrivit Curții, încălcarea de către statul român a acordului de protejare a investițiilor semnat cu autoritățile olandeze, în cazul Rompetrol, a survenit în contextul urmăririi penale derulate împotriva lui Dinu Patriciu, care controla compania la acea dată. Astfel, Curtea notează că Parchetul General și DIICOT erau la curent cu faptul că, în cadrul anchetei penale, erau amenințate direct sau indirect interesele Rompetrol.

„Trebuie asumat că această cunoaștere exista măcar din momentul celei de-a doua cereri de arestare a lui Dinu Patricu și a lui Philip Stephenson, din simplul motiv că cererea de arestare face referire directă la actuala procedură de arbitraj și la faptul că aceasta a fost inițiată de către <investitorul olandez> (Rompetrol). De la acel moment, reclamata nu mai poate nega că Parchetul Genera, ca organ responsabil al statului român, ale cărui acțiuni sau omisiuni angajează responsabilitatea internațională a României, era la curent cu faptul că investigația penală poate afecta interesele unui investitor străin protejat”, se afirmă în decizia Curții.

Potrivit deciziei Curții, nu există dovezi potrivit cărora statul român ar fi întreprins acțiuni menite a evalua, a evita, a minimiza sau a preveni posibilitatea ca interesele Rompetrol să fie afectate în cursul anchetei și, de altfel, nici nu a pretins acest lucru în pledoaria sa scrisă. 

Curtea mai spune că, pe baza neregulilor procedurale din cursul urmăririi penale împotriva lui Dinu Patriciu și a altora, incluzând conduita procurorilor, sechestrul pus asupra acțiunilor RRC și arestarea lui Patriciu și a lui Stephenson, a constatat încălcarea de către reclamată, într-o măsură limitată, a garanțiilor prevăzute la articolul 3, punctul 1 din Acordul de protejare a investițiilor, în special a garanției cu privire la „tratamentul just și echitabil”.

În context, Curtea de Arbitraj Internațional mai spune că, pe baza dovezilor pe care le are la dispoziție și aplicând ceea ce consideră a fi sarcina și standardul corect al probei, rezultă că este probabil să fi existat, în rândurile procurorilor DIICOT, animozitate și ostilitate împotriva lui Dinu Patriciu, precum și o determinare în a reuși să obțină condamnarea sa, ceea ce, în consecință, a afectat negativ, în oarecare măsură, abordarea tactică a investigației penale.

„Pe de altă parte, dacă o astfel de atitudine a existat, ea a fost strâns asociată cu procurorii Cristescu și Nastasiu, însă nu există nici o dovadă că acest lucru i-ar fi afectat și pe alți oficiali din DIICOT și Parchetul General. Cu atât mai puțin există vreo dovadă că o astfel de atitudine părtinitoare s-ar fi manifestat în comportamentul tribunalelor românești atunci când a fost vorba despre contestarea acțiunilor procurorilor”, se precizează în decizia Curții Internaționale de Arbitraj.

Saga negocierilor dintre guvernul României și kazahii de la KazMunaiGas (KMG) e pe punctul de a se încheia (a câta oară?!). Deal-ul pare extrem de favorabil statului român, care ar urma să primească și 200 milioane de dolari și ar rămâne și acționar în companie, dar și într-un fond de investiții creat de grupul kazah.

Potrivit surselor Economica.net, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari. Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare. Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari. Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Capital ne anunță că aproape că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a construit atât de multă conductă de petrol, așa cum a făcut România în ultimii 20 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene ce conține date statistice cu privire la infrastructura din Europa, care are cifre până în 2009, acesta fiind anul cu cele mai noi date.  Astfel, în anul 1990, România avea aproape 3700 de km de conductă de petrol, conform raportului Comisiei Europene publicat anul trecut, mai mult decât state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie. La acea dată, doar Italia și Franța erau singurele state europene, din cele actual membre ale UE. Lungimea rețelei de conducte de petrol a crescut în anul 2009 la nivelul de 5260 de km, cu peste 1500 de km față de nivelul din 1990.

Ziarul Financiar se înreabă dacă nu cumva a trecut vremea marilor proiecte din energie. În loc de a sta blocată în mari proiecte energetice, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lă­puş­teşti, România ar trebui să-şi orien­teze strategia energetică spre proiecte mai fle­xibile, de dimensiuni mai mici, care presupun investiţii mai reduse, cred oamenii din domeniu, citați de ZF.

Diferendul dintre statul român și KazMunaiGaz a fost soluționat: kazahii răscumpără o parte din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare, iar statul va rămâne acționar minoritar în companie, precizează un comunicat al companiei. Nu au fost făcute publice nici suma care urmează a fi achitată de Grupul Rompetrol, nici procentul cu care statul va rămâne acționar.

Comunicatul Rompetrol:

Grupul Rompetrol împreună cu Statul Român, reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de unic administrator, au încheiat astăzi un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român.

În baza acestuia, s-a agreat ca Grupul să răscumpere o parte din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), acesta urmând să fie în continuare un acționar semnificativ al companiei din județul Constanța.

De asemenea, ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României.  

“Apreciem deschiderea și înțelegerea Guvernului României în identificarea și adoptarea rapidă a unei soluții benefice ambelor părti, un pas necesar pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Kazakhstan. Soluția ne permite acum să ne concentrăm pe extinderea Grupului Rompetrol în regiunea Mării Negre, dar și consolidarea acestuia drept o platformă de dezvoltare a activităților KazMunayGas și a prezenței Kazakhstanului în Uniunea Europeana” declară Daniar Berlibayev, Prim-vicepreşedinte al Boardului KazMunayGas, compania națională de petrol şi gaze a Kazakstanului.

Forma finală a înțelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea și avizarea tuturor detaliilor tehnice și comerciale, dar și după aprobarea acestora de către autoritățile de resort și de către Consiliul de Adminstrație al companiei naționale de țiței și gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, unicul acționar al Grupului Rompetrol.

În urma conversiei obligațiunilor emise în 2003, statul român prin Ministerul Economiei a devenit în 2010 acționar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%.

Talgat Kaliyev, Însărcinat cu Afaceri al Ambasadei Republicii Kazakhstan în România, felicită agrearea dispozițiilor prezentului acord, în linia cooperării tradiționale de prietenie dintre cele două țări.

Revista presei economice autohtone

Știrea zilei de ieri, publicată de Ziarul Financiar, potrivit căreia guvernul a ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunaiGas în ceea ce privește soluționarea amiabilă a diferendului dintre cele două părți, este contrazisă azi de Capital, Mediafax și chiar de... ZF. Toate publicațiile îl citează pe premierul Victor Ponta, care pare nemulțumit de oferta kazahă și, drept urmare, i-a invitat pe oficialii KazMunaiGas să prezinte până luni, când este termenul unuia dintre procesele intentate de statul român celor de la Rompetrol, o ofertă ce nu poate fi refuzată. 

Kazahii de la grupul Rompetrol au avansat autorităţilor române propunerea lor pentru răscumpărarea acţiunilor de la Rompetrol Rafinare deţinute de stat ca urmare a conversiei obligaţiunilor emise în 2003 şi nerăscumpărate de investitor în septembrie 2010. Doar că oferta KazMunaiGas era “greu acceptabilă” de stat, conform declaraţiei premierului Victor Ponta, susțineCapital.

Declarația completă a premierului este prezentată deMediafax: "Este un proces pe rol, pentru că oferta celor de la Rompetrol era greu acceptabilă de autorităţile române. Suntem în negocieri, dacă ajungem până luni la o înţelegere, cu atât mai bine. Dacă nu, luni va decide instanţa, însă după aceea, în funcţie de decizia instanţei, pot apărea şi alte repercusiuni. Eu personal am încurajat negocierile şi sper că putem să ajungem la un acord benefic atât pentru statul român, cât şi pentru cei de la Rompetrol. Până la urmă, statul român are de câştigat nişte bani pentru creanţă, la care se adaugă investiţii pe care Rompetrolul să le facă şi locurile de muncă ale celor care depind de Rompetrol. Este un pachet întreg pe care îl negociem şi este mai bine să îl negociem, sper să ajungem la un acord înainte de a decide judecătorul", a spus Ponta.

Ziarul Financiarîși confirmă statutul de port-drapel al naționalismului economic în presa scrisă autohtonă, anunțând că Romgaz primeşte firimituri la Marea Neagră: 10% dintr-un proiect al OMV şi Exxon care nu include însă „comoara“ descoperită anul trecut. Statul român ar putea intra cu drept direct, prin Romgaz, în lucrările de explorare şi exploatare a unui perimetru din Marea Neagră, alături de OMV Petrom şi grupul american ExxonMobil. Perimetrul se numeşte Midia XV şi este însă adiacent blocului unde Petrom şi Exxon au anunţat anul trecut descoperirea unor rezerve uriaşe de gaze, în valoare de 84 de miliarde metri cubi. De ce ar fi trebuit ca cele două companii să cedeze companiei de stat o felie din placinta descoperită, cu eforturi financiare evident, în Marea Neagra nu este deloc clar... poate doar redactorilor ZF. Titlul articolului din ZF pare, în acest context, o adaptare naționalistă a principiului comunist: de la fiecare după posibilități, fiecăruia (statului) după necesități.

Economica.net, citează Mediafax și ne informează că Ucraina dă undă verde unui nou proiect de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră. Este vorba de un contract de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră semnat cu firma americană Vanco, acord care a fost oprit în 2008 de precedentul guvern condus de Iulia Timoşenko.

Pe plan intern, se pare că timbrul de mediu perceput la înmatricularea maşinilor va fi avizat de Guvern în şedinţa de săptămâna viitoare, programată pentru marţi, prin ordonanţă de urgenţă şi nu printr-un proiect de lege, urmând să fie aplicat imediat cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, a anunţat premierul Ponta, citat de Mediafax.

Negocierile privind creanta Rompetrol catre statul roman au intrat de ieri intr-o noua faza, a contraatacului. Daca pana in prezent, cei care faceau declaratii peste declaratii erau oficialii romani, in frunte cu presedintele Basescu, ieri, intr-un interviu acordat Bloomberg, a venit randul vicepresedintelui Rompetrol Group NV, Azamat Zhagulov, sa declare intentiile partii kazahe de a rascumpara actiunile rezultate in urma conversiei creantei detinute de statul roman.

Interesant este ca declaratia vicepresedintelui Rompetrol a aparut in presa romana intr-un moment in care niciun oficial roman nu mai face declaratii pe aceasta tema, lucru mai rar intalnit in ultimii trei ani cel putin. Dar ce interes ar avea Rompetrol, care pana in prezent nu s-a pronuntat public pe aceasta tema decat extrem de rar, ca vicepresedintele sau sa abordeze aceast subiect sensibil? Poate faptul ca in prezent vrea sa negocieze, dar nu mai are cu cine? Sau dimpotriva: ca sunt prea multi cei care negociaza din partea statului roman? Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice (MFP) este putin probabil ca la aceasta ora vreun reprezentant aI sau sa fie implicat in astfel de negocieri, tot personalul ministerului fiind alocat trecerii proiectului de buget prin Parlament.

 SIE - ultimul negociator

Istoria negocierilor dintre cele doua parti ar putea lamuri lucrurile. Ea este una plina de secretomanie, iar vina nu apartine Rompetrol, ci guvernului Romaniei, care a preferat sa delege serviciilor secrete sarcina de a negocia creanta in valoare de peste jumatate de miliard de euro.

Ultimul serviciu secret care s-a ocupat de acest subiect a fost, dupa toate probabilitatile, SIE. Imediat dupa instalare, fostul guvern condus de diplomatul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, prin vocea purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, ca “premierul a decis relansarea procesului de negociere pentru recuperarea creantelor Rompetrol, prin reasezarea comisiei interministeriale care realizeaza aceste demers. Conducerea grupului interministerial revine acum Ministerului Afacerilor Externe si a fost atribuita ambasadorului cu insarcinari speciale, Mihnea Constantinescu. Pana pe 5 aprilie trebuie ca aceasta comisie sa isi reevalueze pozitiile si sa reanalizeze punctul de vedere romanesc in procesul de negociere cu actionarul majoritar, KazMunaiGaz". S-a facut 5 aprilie, 5 septembrie 2012 si chiar 5 februarie 2013 si nimeni n-a mai auzit nimic de comisia interministeriala. Iar despre performantele comisiei interministeriale predecesoare celei conduse de diplomatul cu vechi state de plata Mihnea Constantinescu nimeni nu stia nimic nici la acea data. Intrebat, la vremea respectiva, de actualii redactori ai Energy Report, cine a condus pana atunci comisia, fostul purtator de cuvant Dan Suciu a raspuns ca Ministerul Administratiei si Internelor, adaugand totidata ca nu stie cum a ajuns MAI la conducerea respectivei Comisii. Iar chestionat cu privire la numele predecesorului lui Mihnea Constantinescu, purtatorul de cuvant al Guvernului a precizat ca, in momentul instalarii noului guvern, nu se mai afla nimeni in functie, nemaiexistand o coordonare directa a comisiei, ultima data functia fiind detinuta de un secretar de stat al MAI.

Memorandum secret

Potrivit unor surse guvernamentale de la acea vreme, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale in 2011 a fost facuta prin adoptarea in guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar fostii ministri ai guvernului Boc.In plus, conform acelorasi surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igas, a mandat Directia Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) sa se ocupe de negocieri. De altfel, se pare ca DGIPI a si ajuns la un acord cu reprezentantii KazMunai Gaz, asa cum lasa sa se inteleaga si declaratia fostului purtator de cuvant al guvernului, care se referea la “reevaluarea pozitiilor si reanalizare punctului de vedere romanesc”.

Interesant este ca la numai o zi de la anuntul privind relansarea procesului de negociere cu KazMunaiGaz, a fost revocat din functia de director general al DGIPI comisarul de politie Cristian Gheorghe Latcau. Cristian Gheorghe Latcau fusese numit director general al DGIPI in 22 decembrie 2010 de catre fostul ministru de Interne, Traian Igas.

Accize si licitatii trucate

Dar pe ce pozitii si ce punct de vedere isi asumase vechea conducere MAI a comisiei interministeriale, din moment ce ele trebuiau, in opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, dar si a MAE si SIE, probabil, reevaluate si reanalizate? Potrivit acelorasi surse guvernamentale, reprezentantii DGIPI identificasera o solutie de “recuperare” a datorilor, in realitate o solutie de stergere a acestora. Era redactat si un acord in limba egleza pe aceasta tema, prin care se prevedea ca actionarul principal, KazMunaiGaz sa achite o treime din suma pana la o data nespecificata, iar pentru celelalte doua treimi din datorie sa participe la licitatii publice (si sa le castige, evident), urmant ca institutiile de stat beneficiare sa achite pretul fara acciza aferenta. Insa acciza oricum ar fi fost incasata de statul roman, asa ca solutia se incadra mai mult in categoria stergerii de datorii, si nu a recuperarii. Probabil ca acesta era motivul pentru care MRU solicita “reevaluarea pozitiilor si reanalizarea punctului de vedere romanesc”. In plus, solutia DGIPI avea nevoie si de acordul mai multor institutii, printre care Ministerul Justitiei si al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor amintite, au refuzat sa semneze un document care incalca legislatia nationala si cea europeana, prin organizarea de licitatii trucate. In plus, ce castiga statul roman?, au intrebat respectivele institutii. Reprezentantii DGIPI “ar fi explicat” ca va fi micsorat pretul achizitiilor publice, si in plus, combustibilii respectivi nu ar mai fi exportati?! Invocand un termen al procesului statului roman cu compania kazaha, reprezentantii DGIPI ar fi insistat in legatura cu obtinerea semnaturilor. Iar la solicitarea respectivelor institutii, fostul ministru al administratiei si internelor ar fi confirmat ca a mandat DGIPI sa negocieze in numele statului roman.

Sanse minime de recuperare a creantelor

Statul roman are o pozitie extrem de subreda in negocierile cu Rompetrol, asa cum observa si fostul detinator al companiei, Dinu Patriciu, care nu da nicio sansa guvernului Romaniei in procesul intentat companiei. Si presedintele Traian Basescu, dupa ce afirmase ca Rompetrol trebuie executata, pare a-si schimbat pozitia. Mai nou, vorbeste despre Rompetrol, ca despre “un alt proiect care sta blocat. Il tergiversam, desi ne este clar ca ordonanta prin care s-a facut este prost scrisa. Bine, prost scrisa, inchide odata subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are". 

Ceea ce uita sa precizeze presedintele este ca ordonanta de urgenta 18 din 2003, adoptata de guvernul Nastase, a fost transformata in lege de-abia in 2005, cu amendamente, dintre care unul se referea la metoda de conversie in actiuni a obligatiunilor nerascuparate. Iar atunci, a primit, cu unanimitate de voturi, avizul Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei, din care faceau parte viitorii ministri PD-L Radu Berceanu si Anca Boagiu, dar si pe cel al Comisiei Juridice, al carui vicepresedinte era chiar Emil Boc. Ordonanta a fost votata de Parlament , devenind Legea 89/2005. In acelasi an, legea care aproba, cu modificari, ordonanta lui Adrian Nastase, este promulgata de presedintele Romaniei, nimeni altul decat Traian Basescu, fara a o retrimite spree reexaminare.

Stenograma convorbirii din septembrie 2010 dintre Sorin Blejnar si Traian Basescu

Istoria unor datorii controversate 

Ordonanta 18/2003 prevede transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati.

Obligatiunile erau nominative, dematerializate si transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, purtatoare de dobanda egala cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. In cazul in care rata annuala a profitului realizata de catre emitent in anul anterior era de peste 10%, dobanda ar fi devenit EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an.

Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totala a dobanzilor platite de companie in perioada 2003-2010 in contul emisiunii de obligatiuni a fost de 310 milioane de dolari.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, compania kazaha KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, a decis sa nu rascumpere o mare parte din obligatiuni si a convertit in actiuni 20,6 milioane de obligatiuni nerascumparate, iar prin aceasta operatiune statul a reintrat in actionariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%. Decizia Rompetrol de conversie in actiuni a obligatiunilor ramase nerascumparate a fost contestata in instanta de statul roman, iar ANAF a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri si instalatii ale Rompetrol Rafinare, precum si asupra participatilor in filialele sale. La sfarsitul lunii iunie 2011, Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci cand a efectuat conversia in actiuni a obligatiunilor ramase, iar Ministerul Finantelor a depus recurs la aceasta decizie.