Energy Report

Ponta vrea gaze de şist, Băsescu dă “like”, iar interzicerea explorării de către 14 consilii locale a fost considerată ilegală la Prefectură. Cum se poziţionează celelalte ţări europene?

După ce premierul s-a exprimat în repetate rânduri în favoarea gazelor de şist, tot în favoarea explorării s-a declarat şi preşedintele Traian Băsescu, la o întâlnire cu… susţinătorii paginii sale de Facebook. În plus, hotărârile adoptate de 14 consilii locale din Vaslui prin care se interziceau eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în vederea amplasării de sonde de extracţie au fost considerate ilegale de Prefectura judeţeană.

În problematica gazelor de şist, cel mai comod (şi mai fals) ar fi să spunem că există, pe de o parte, anumite companii şi grupuri de interese care vor să scoată profituri uriaşe fără a le păsa prea mult de riscurile poluării mediului şi de cealaltă parte comunităţi locale şi  anumite grupuri care “mor” de grija mediului. În fapt, atât industriile energetice convenţionale cât şi cele mai noi pentru România (… dar vechi pentru America) prezintă riscuri pe care alegem sau nu să ni le asumăm printr-o încercare de gestionare cât mai adecvată a acestora.

Una dintre diferenţele importante dintre companiile care au în plan, la modul declarat, explorarea gazelor de şist si celelalte doar cu resurse convenţionale este că firmele din urmă nu vor concurenţă. Aşa cum nici ruşii nu vor concurenţă pe gazele pe care le importăm de la ei.

Un alt aspect este acela că dacă spre exemplu fotovoltaicele şi eolienele aduc contribuţii importante la bugetul satelor unde sunt amplasate, o schimbare a distribuirii redevenţelor din industria extractivă astfel ca să aibă parte şi bugetul comunelor de o parte din profit şi nu doar bugetul central (există un proiect de lege în acest sens) ar putea schimba poziţia consiliilor locale.

Până una-alta, după alegeri, premierul Victor Ponta şi-a schimbat poziţia în favoarea gazelor de şist. Zilele trecute, acesta spunea: “trebuie să mergem mai departe pe drumul corect, pe care au mers Statele Unite ale Americii, merg ţările europene, acela de a explora noi surse de energie”. Acelaşi gen de declaraţii le făcea apoi şi la vizita din Polonia. “Noi surse de energie pentru Polonia, pentru România, pentru Europa înseamnă un obiectiv strategic, înseamnă independenţă pentru ţările noastre, independenţă energetică şi securitate energetică, lucruri esenţiale pentru dezvoltarea în continuare a celor două ţări”.

Ieri, şi preşedintele s-a pronunţat pe această temă. “Între oarecare riscuri, pentru că şi extracţia ţiţeiului avea riscuri, şi independenţă energetică răspunsul meu ar fi: da gazelor de şist”, a spus preşedintele Traian Băsescu la o întâlnire cu susţinătorii paginii sale de Facebook.

Pe de altă parte, după ce numai puţin de 14 consilii locale au adoptat în ultima perioadă hotărâri privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, Prefectura Vaslui a considerat că respectivele consilii nu au respectat legislaţia în vigoare atunci când au aprobat în plen respectivele documente. Asta pentru că, spun cei de la Prefectură, "Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local”.

Cum se poziţionează celelalte ţări europene

Dacă în America, exploatarea gazelor de şist are succes, în Europa, acest segment industrial se lasă aşteptat. Chiar dacă în unele ţări europene, explorarea gazelor de şist a început, în niciuna nu s-a început exploatarea, scrie agenţia France Presse.

Să trecem la exemple concrete. Polonia este una dintre ţările mai apropiate de noi care doreşte astfel să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc. S-au arătat interesate 15 grupuri internaţionale, care au şi realizat deja 44 foraje de explorare. ExxonMobil s-a retras însă, cel puţin temporar, din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare.

În Marea Britanie, forajele de explorare prin fracturare hidraulică au fost autorizate în decembrie anul trecut. Ungaria şi Spania au acordat de asemenea autorizaţii de explorare şi susţin industria gazelor de şist. Lituania îi aşteaptă pe cei de la Chevron pentru explorare. Şi ţărie nordice Suedia şi Danemarca sunt pentru, măcar în sensul că au emis licenţe de explorare.

Ţările care au spus un “nu hotărât”  sunt doar Franţa şi Italia. Apoi, în Portugalia, explorarea a fost pur şi simplu abandonată. În Cehia se pregăteşte un moratoriu care să suspende până la doi ani orice activitate de cercetare în acest domeniu. Pe lângă acestea, mai sunt ţări într-un fel nehotărâte, sau ale căror decizii se schimbă frecvent în a accepta sau nu gazele de şist.
 
Astfel, Germania nu a dat încă undă verde explorării. Asta deşi cancelarul german Angela Merkel nu şi-a exprimat niciodată opoziţia totală faţă de fracturarea hidraulică. A spus  însă de mai multe ori că ar trebui demonstrată absenţa pericolelor şi că utilizarea acestui procedeu ar trebui să strict supravegheat.

Olanda a acordat două permise de explorare, dar explorarea este încă în stand-by, până la lămurirea unui eventual impact asupra mediului. La fel şi Belgia şi Austria.

În Slovacia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Rusia, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Kosovo şi Albania nu s-au acordat încă licenţe de explorare. Asta nu neapărat pentru că nu se vrea ci fie din cauza rezervelor scăzute, fie pentru că preferă alţi combustibili.

Situaţia diferă de la ţară la ţară atât în privinţa şanselor estimate de a găsi gaze de şist, a stabilităţii energetice a ţării cât şi în privinţa capacităţii companiilor direct interesate de explorare de a convinge politicienii de la putere.