Nicolescu, Petrom: România poate fi exportator de gaze în 2019, dacă fiscalitatea nu creşte încât să afecteze producţia
- Detalii
- Publicat în 21 November 2013
“Există premisele ca România, începând cu anul 2019, să producă mai multe gaze decât consumă, să depindă alţii de noi şi nu invers, să se transforme dintr-un importator de gaz într-un exportator”, a declarat Răzvan Nicolescu, Director de Afaceri Publice şi Reglementare al Petrom la o conferinţă organizată de Centrul de Politică şi Afaceri Murray Rothbard.
O singură piedică mai importantă ar putea fi în acest sens: tendinţa guvernului de a pune taxe pe orice, mărirea acestora şi lărgirea continuă a bazei de impozitare, dacă e să ne gândim doar la cel mai recent exemplu cu nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcţiilor speciale.
“Ceea ce încercăm să spunem autorităţilor române legat de impozitare şi taxare este că cea mai sustenabilă modalitate de a colecta mai mult la bugetul de stat este să încurajezi producţia, când există o cerere naturală pentru rezultatul producţiei. Sigur, asta doar dacă statul va încerca să colecteze mai mult pe termen lung. Dacă va încerca să colecteze mai mult pe termen scurt, nu se va mai produce aşa de mult şi se va intra într-un cerc vicios din care o să pierdem toţi”, a adăugat Nicolescu.
Directorul de la Petrom a amintit că în anii de după privatizarea din anul 2004 s-a obţinut un profit total de aproximativ 9 miliarde de euro. Cam 85% din acest profit de 9 miliarde de euro a fost reinvestit în România.
Acest lucru a avut două efecte. Primul a fost oprirea declinului producţiei. “În plus, anul acesta vom fi probabil în situaţia să raportăm o creştere a producţiei în comparaţie cu anul precedent. Acesta este rezultatul acestor investiţii”, a adăugat Nicolescu.
Redevenţe şi resurse
Există foarte multe voci care pun problema modificării redevenţelor şi a creşterii lor pentru anumite resurse. Nu este foarte clar cât de diferit trebuie să fie tratamentul diferitelor resurse în perspectiva aplicării redevenţelor, care e raţiunea acestor diferenţe foarte exacte. Interesant este că există deja diferenţe considerabile între contribuţia la buget a diferitelor resurse.
“Doar două din cele 77 resurse naturale generează la bugetul de stat redevenţe reprezentând 85% din totalul redevenţelor colectate de România. Este vorba de petrol şi gaze. Celelalte resurse, aur, argint, marmură, pietriş, apă minerală etc generează doar 15%”, aminteşte directorul citat.
Fapt e că Petrom a ajuns să plătească peste jumătate din totalul redevenţelor încasate de România pe toate cele 77 de resurse. Acesta este considerat a fi “preţul” care trebuie plătit pentru că s-a reuşit restructurarea şi eficientizarea companiei pentru ca să fie profitabilă. Şi poate şi pentru că odată cu privatizarea din 2004 s-a pus capăt unei lungi perioade de… furt.