Energy Report

Parcurile cu panouri solare mor pe capete, încă din faza autorizaţiilor. Printre “premianţi”, Tinmar Ind, care renunţă la patru proiecte fotovoltaice

Există investitori dispuşi să-şi amortizeze pe termen lung investiţiile şi există alţi aşa-zişi investitori care nu concep altă variantă decât să se îmbogăţească… peste noapte, eventual din afaceri cu statul. Din această ultimă categorie fac parte multe dintre firmele dependente exclusiv de certificatele verzi. Orice schimbare a legislaţiei în sensul de a primi de pomană mai puţine certificate verzi decât li s-a promis iniţial îi face pe patronii acestor firme să renunţe la afacere.

Vom da în cele ce urmează mai multe exemple de firme care s-au dizolvat şi lichidat în special în ultimele luni, după anunţul de amânare a unei părţi din certificatele verzi. Pentru sistemul energetic naţional, aceste dispariţii de firme fotovoltaice nu înseamnă nimic, dacă avem în vedere numărul mare de proiecte depuse, mult peste capacitatea actuală a sistemului de a le racorda la reţea.

Nu trebuie uitat însă că aici, un cuvânt greu de spus l-au avut şi birocraţia autorizaţiilor şi avizelor dar şi procesul lent de concesionare a zecilor de parcele de terenuri de la localnici şi de adunare a acestora în loturi mari, unitare. Apoi, într-o anumită măsură, la dezumflarea boom-ului fotovoltaic au contribuit şi restricţiile şi taxele pe importurile de panouri din China. Astfel, preţul minim de vânzare al panourilor solare chinezeşti în UE este de 0,56 eurocenţi pe watt, de la circa 0,38 eurocenţi cât era până în august. În plus, importurile din China nu trebuie să depăşească 7GW, adică circa jumătate din cererea din Europa din anul 2012.

Unii antreprenori au ales să treacă de la fotovoltaice la biogaz. Asta pentru că spre deosebire de eoliene şi fotovoltaice, în sectorul de biogaz nu s-a schimbat legislaţia şi se primesc (…deocamdată) în continuare trei certificate verzi pe megawatt injectat în reţea. Un exemplu în acest sens este una dintre cele mai mari companii din România care activează în domeniul echipamentelor şi lucrărilor pentru industria energetică, EnergoBit care a anunţat recent că a sistat investiţiile în construcţia de parcuri de producţie a energiei fotovoltaice. În schimb, aşa cum scria Energy Report, firma va construi prin intermediul EnergoBit Esco o instalaţie de producere a energiei electrice şi termice din biogazul obţinut din fermentarea deşeurilor organice de origine anumală şi vegetală la Tulcea, în asociere cu procesatorul Carniprod Tulcea.

Desfiinţări de fotovoltaice

Cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, Tinmar Ind, deţinea controlul în câteva proiecte fotovoltaice care ar fi urmat să se dezvoltate pe viitor. Este vorba despre Energo-Sun, Mateo Green Energy, Austin Green Energy şi MCM Renewable. Aceste firme au fost înregistrate anul trecut, cu scopul de a produce energie din panouri solare. Pe site-ul grupului se recunoştea însă că aceste firme nu aveau încă o strategie pusă la punct. Pentru ca lucrurile să fie şi mai… clare, omul de afaceri Augustin Oancea, administratorul grupului, a luat în 14 august hotărârea de a dizolva şi lichida simultan, cele patru firme. Grupul are deja, printre alte investiţii, cinci parcuri de panouri solare dezvoltate până în prezent.

Compania franceză Trebisol Sud Ouest, care a avut anul trecut afaceri de 8,6 milioane de euro, în creştere cu 56% faţă de anul 2011, a înregistrat în septembrie 2012 firma Trebisolar 1, în Bucureşti. Cum din 1 iulie, legislaţia certificatelor verzi s-a schimbat, tot din 1 iulie, compania franceză, asociat unic al firmei din Bucureşti, a hotărât dizolvarea acesteia.

Tot în 1 iulie s-a luat hotărârea de dizolvare a altor două firme, Moldova Solar Energy, înregistrată în Moineşti, Bacău şi a firmei Moldova Energie Verde. Cele două firme, înregistrate în toamna anului trecut,  aparţineau de aceiaşi doi asociaţi, un român din Bacău şi un chinez domiciliat în Deva. Firmele au intrat  efectiv în dizolvare în 12 septembrie.

Continuăm cu prietenia între popoare. Doi români şi un spaniol au înfiinţat în vara lui 2012 în Drobeta-Turnu Severin firmele Salcia Fotovoltaic Parc şi Pristol Sun Power. În luna iunie a anului curent, aşa cum le-au înregistrat, tot aşa le-au şi dizolvat.

Şi Argeşul e bogat în dizolvări de firme fotovoltaice. Astfel, trei firme care s-au înfiinţat abia la începutul anului 2013, Fructigena Fotovoltaic, YLA Solar Fotovoltaic şi Lavian Fotovoltaic, s-au desfiinţat la sfârşitul lunii iulie. Firmele ar fi urmat să producă energie în localitatea Costeşti, localitate unde mai are două proiecte de panouri solare firma cehă Solek Group, proiecte cu o putere nominală de 2-3 MWp, cu mare parte din aprobări obţinute, aflate la stadiul ready to build. Tot în Argeş, în Călineşti, a fost înregistrată anul trecut în august  firma Fotovoltaic Development Energy. Hotărârea de dizolvare s-a luat în 27 august.

Nici Timişoara nu a scăpat de dizolvări “solare”. În Banat îşi spun cuvântul italienii. Astfel, Albano Fotovoltaico a fost înregistrată in Timişoara în octombrie anul trecut de patru acţionari italieni. La niciun an, în 7 august, italienii au hotărât lichidarea firmei, concomitent cu dizolvarea acesteia, fără numire lichidator.

Din perspectivă energetică, după toate astea ar mai fi de spus doar că… e păcat de banii daţi pe avocaţi.