Prețul energiei electrice pe piața autohtonă a explodat în luna octombrie, dublându-se comparativ cu aceeași lună a anului trecut, ceea ce a transformat Româna, în cea de-a doua cea mai scumpă piață din UE, fiind depășită doar de Ungaria.
Prețul record al gazelor (resursa marginală care determină prețul energiei), nefuncționarea centralei nucleare de la Cernavodă și vremea mai mohorâtă din a doua parte a lunii, care a redus considerabil producția fotovoltaică și a majorat consumul prosumatorilor din rețea pe timpul zilei (autoconsumul acestora fiind mult mai redus) au pus presiune pe piața din România în luna octombrie.
Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționată pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a fost în octombrie de 239,31 euro/MWh, dublu față de cel de 121,84 euro/MWh înregistrat în aceeași lună a anului trecut.
Comparativ cu luna septembrie, prețul mediu zilnic de pe OPCOM, unde se tranzacționează o cantitate echivalentă cu o treime din consumul net, s-a majorat cu 36%.
În septembrie, prețul mediu zilnic a fost de 176,14 euro/MWh, mai mare, la rândul său, cu 81% față de cel din septembrie 2025, de 97,95 euro/MWh.
De altfel, și înainte de luna octombrie, în întreg trimestru al treilea, prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe OPCOM a fost unul ridicat, de 148,85 euro/MWh (România ocupând poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe spot din UE), cu 60% peste cel din același trimestru ala anului trecut, de 92,51 euro/MWh. (când a ocupat poziția a 5-a).
De la începutul anului și până în prezent, România ocupă poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe UE, cu un preț de 138,44 euro/MWh, fiind depășită doar de Italia, Irlanda și Ungaria.
Cel puțin în perioada următoare, clienții casnici care au deja contracte valabile și care nu expiră curând vor rămâne protejați în fața exploziei prețurilor, facturile rămânând la aproximativ același nivel.
Pe termen lung însă, cum gazul (extrem de scump, la maxime istprice cu excepția anului 2022, când a fost declanșat războiul din Ucraina) este sursa marginală care dictează prețul în piață, furnizorii vor face oferte către clienții casnici care să transfere în factură creșterile costurilor de achiziție.
Impactul mare va fi însă în facturile achitate de clienții non-casnici, care vor fi nevoiți să achite, acum sau în viitorul apropiat, întreaga majorare de pe piața liberă, atât la gaze, cât și la curent.
Iar consumatorii non-casnici vor transfera aceste majorări de costuri cu utilitățile în prețurile mărfurilor consumatorilor finali, ceea ce crea o presiune inflaționistă pe pe inflație.
Astfel, chiar dacă nu vor achita facturi mai mari la gaze și electricitate, consumatorii casnici vor plăti mai mult pe celelalte produce, parțial și ca urmare a faptului că ei beneficiază de gaz la preț reglementat, spre deosebire de companii, care plătesc prețul pieței, pe care se vinde în prezent gaz de import, cel din producție internă fiind „indisponibilizat” de reglementările protecționiste ale statului.
