Intensificarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu se face simțită și pe piața autohtonă, prețul gazelor crescând cu aproximativ o treime în ultima lună, ajungând la un nivel maxim al ultimelor 4 luni.
Acesta este mai degrabă un preț caracteristic perioadelor mai friguroase de iarnă decât unora călduroase de vară.
Publicația Profit.ro a atras atenția că Uniunea Europeană și, implicit, România s-ar putea confrunta cu o reducere considerabilă a consumului de gaze în această iarnă, fie ca urmare a unei vremi mai blânde – într-un scenariu pozitiv – fie forțat în urma unor intervenții administrative – într-un scenariu negativ. Nivelul depozitării la mijlocul anului este unul extrem de scăzut, cu 10 puncte procentuale sub cel de la aceeași dată a anului trecut.
Într-o analiză publicată în urmă cu mai puțin de o săptămână, Profit.ro anticipa că gazul care atunci părea scump (250 lei/MWh), peste o lună, două ar putea fi ieftin.
Dovadă: gazul cu livrare în ziua de marți s-a tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț mediu de 274,2 lei/MWh, cu peste 31% mai mare decât prețul mediu din urmă cu o lună, de 208 lei/MWh.
Comparativ cu prețul mediu din aceeași perioadă a anului trecut, prețul pentru ziua de marți este cu peste 100 de lei/MWh mai ridicat.
Dacă, până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025. Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 2 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale
Prețul din România, de 52,3 euro/MWh este cu 7,3 euro sub cel de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, unde un MWh oră de gaz cu livrare în ziua de marți.
Diferența de cotații dintre CEGH și BRM arată că presiunea pe preț vinde din exterior, dovadă și faptul că România a fost luni exportator net de gaze, importând 9 milioane mc via Bulgaria și exportând 10,3 milioane mc, 7,6 milioane mc în Ungaria și 2,7 milioane mc în Republica Moldova.
De altfel, compania de stat moldovenească Energocom, care deține mon opolul achizițiilor pentru alimentarea pieței de peste Prut, este unul dintre actorii care cumpără gaze de pe BRM.
Aceasta a ținut să-și informeze clienții în legătură cu evoluția prețurilor pe piața europeană, publicând un comunicat de presă în acest sens.
Potrivit Energocom, „în ultimele opt zile, prețul gazelor naturale pe bursa europeană a crescut considerabil, de la 48,45 euro/MWh la 58,30 euro/MWh, cu aproape 10 EUR/MWh. (între timp acestea au mai crescut -n.r.). Estimările actuale indică o posibilă scădere a prețurilor internaționale către începutul lunii noiembrie”.
Evoluția nu este determinată de factori locali, ci de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care influențează piața globală a energiei.
Principalele cauze identificate de compania de stat moldovenească sunt:
- Escaladarea conflictului dintre SUA și Iran, care amplifică incertitudinea privind stabilitatea piețelor energetice.
- Riscul perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol și gaz natural lichefiat (LNG). În jur de 20% din oferta globală de gaz natural lichefiat tranzitează această zonă.
- Atacurile asupra navelor comerciale și petroliere din regiune, care sporesc riscurile pentru transportul maritim și conduc la majorarea costurilor logistice și de asigurare.
- Posibile reduceri ale exporturilor de LNG din statele Golfului, în special din Qatar și Emiratele Arabe Unite, furnizori importanți pentru piața mondială.
- Așteptările privind diminuarea cantităților de LNG disponibile pentru Europa, ceea ce intensifică concurența dintre piețele europeană și asiatică pentru achiziția de gaze.
- Creșterea primei de risc geopolitic, deoarece participanții la piață încearcă să își securizeze din timp volumele necesare pentru perioada următoare, chiar înainte de apariția unor eventuale întreruperi fizice ale livrărilor.
Dacă, până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025. Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 2 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.
