Guvern: ecologizarea tuturor siturilor contaminate industrial din România ar consta 8,45 miliarde euro

Costurile totale de ecologizare a siturilor contaminate industrial din România sunt estimate de Guvern la 8,45 miliarde de euro, iar remedierea acestora ar putea dura 35 de ani, dacă se introduc stimulente fiscale care să facă aceste situri atractive din punct de vedere comercial, încurajându-i pe investitorii privați să redezvolte din punct de vedere economic siturile contaminate.

Estimările apar într-un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România.

Astfel, potrivit documentului citat, în acest moment sunt inventariate oficial un număr total de 1.393 de situri contaminate sau potențial contaminate, reprezentând zone în care s-au desfășurat activități miniere, metalurgice, petroliere, chimice și altele. Ultima actualizare a inventarului a fost făcută de autorități în noiembrie 2013.

Statul nu știe ce s-a remediat și ce nu

Cele mai multe situri contaminate sunt localizate în județele Hunedoara (41), Caraș-Severin (33), Cluj (19) și Bihor (17), iar cele mai multe situri potențial contaminate sunt în Giurgiu (223), Argeș (111), Maramureș (109) și Bacău (103).

"Până în prezent nu există o evidență clară la nivelul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului despre câte din siturile contaminate au fost remediate și cum a evoluat calitatea factorilor de mediu din zonele învecinate acestora. Nu există o situație clară despre câte din aceste situri contaminate sunt în vecinătatea sau în interiorul rețelei Natura 2000", afirmă Guvernul.

Costurile de remediere a siturilor potențial contaminate sunt estimate de Guvern la 7.192.640.000 euro, iar cele de remediere a siturilor contaminate – la 1.264.200.000 euro. Estimările au fost făcute pe bază de informații privind media costurilor din țări membre UE și includ costuri de investigare și costuri de remediere a contaminării.

Stimularea investitorilor privați

"Costul total al acestor operațiuni este estimat la 8,45 miliarde euro. Estimarea pleacă de la premisa că Guvernul României va aplica o administrare bazată pe analiza evaluării riscurilor. Acest lucru înseamnă că remedierea siturilor va fi asumată până la atingerea unui nivel de risc acceptabil pentru folosința acestora", se spune în documentul citat.

Guvernul precizează că multe din siturile contaminate sunt în proprietate privată, dar există și situri din domeniul public pentru care este responsabil statul român. "Poluatorul va suporta costurile de remediere ale sitului contaminat, conform principiului <poluatorul plătește>", afirmă Executivul.

Autoritățile iau în calcul, ca surse de finanțare, fonduri structurale UE, alocări bugetare, împrumuturi de la instituții internaționale cum ar fi BERD sau BEI și investiții ale sectorului privat.

"Ar trebui desemnat un grup de lucru în cadrul Ministerului Mediului care să se ocupe de acest aspect pentru a aduce siturile atractive din punct de vedere comercial în atenția investitorilor. Această participare a sectorului privat este de dorit pentru siturile de întindere mare, considerate de investitori ca locații prioritare. De obicei, există situri mari care necesită eforturi considerabile pentru remediere", se spune în Strategie.

Guvernul mai afirmă că, deși se anticipează că siturile contaminate vor fi remediate pe parcursul a circa 35 de ani, "este probabil ca acest lucru să nu fie posibil în lipsa introducerii unor stimulente fiscale pentru încurajarea redezvoltării siturilor contaminate".

Exproprieri și asigurări

De asemenea, Guvernul are în vedere modificarea Legii nr. 255/2010, prin introducerea proiectelor de remediere a mediului în rândul celor de interes public, astfel încât terenurile cu situri contaminate să poată fi exproprietate în interes public.

Autoritatea competentă pentru protecția mediului va emite o notificare de clasificare poluatorului și/sau proprietarului terenului și ocupanților acestuia, comunicându-le că terenul a fost clasificat ca "sit contaminat" și că pe sit este necesară realizarea bilanțului de mediu de nivel II și evaluarea de risc, urmând ca apoi să se stabilească dacă sunt necesare măsuri de remediere.

Potrivit principiului "poluatorul plătește", poluatorul trebuie să plătească investigațiile, evaluarea și acțiunile de remediere necesare pentru a face ca situl contaminat să fie remediat la un nivel adecvat utilizării în viitor pentru alte folosințe.

Strategia mai recomandă utilizarea polițelor de asigurare a riscurilor de mediu, al căror lor, spune Guvernul, a crescut în ultimii ani în Europa în ceea ce privește proiectele de remediere a terenurilor contaminate.

"Există mai multe forme de asigurare specializată pe toată durata durata de existență a unui proiect de dezvoltare, de la inițierea unei scheme de dezvoltare până la încheiere și folosirea terenurilor și clădirilor aferente pe termen lung. În cazul în care contaminarea reprezintă o barieră serioasă pentru tranzacționarea terenului, asigurarea poate juca un rol în depășirea riscurilor asociate tranzacției. Este de așteptat ca asigurările să stabilizeze sau chiar să facă să crească valoarea terenurilor", se spune în Strategie.

Cazul Petrom

Comisia Europeană a aprobat, în aprilie anul trecut, de principiu, acordarea către statul român a unei finanțări nerambursabile de 180 de milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, pentru decontaminarea siturilor și amplasamentelor poluate istoric cu produse petroliere înainte de privatizarea Petrom. În ianuarie 2014, Guvernul României a publicat un proiect de act normativ care să permită autorităților să acceseze acești bani.

Intevenţiile al căror beneficiar este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric aferente facilităţilor, precum şi a unui număr de aproximativ 850 de amplasamente aferente sondelor, conform prevederilor contractului de privatizare Petrom, valoarea aplicaţiei de finanţare admisă de principiu de către Comisia Europeană ridicându-se la 180 de milioane euro, se precizează în documentul citat.

În decembrie 2011, OMV, acționarul majoritar al Petrom, a reclamat statul român la Curtea de Arbitraj de la Paris, după ce Guvernul a refuzat două solicitări de rambursare a unor cheltuieli efectuate de Petrom pentru remedierea unor probleme de mediu survenite înainte de privatizarea companiei, în sumă totală de 91,68 milioane lei (21,03 milioane euro) fără TVA.

Prin Legea nr.555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea SNP Petrom s-au stabilit următoarele: preluarea îndatoririlor Vânzătorului cu privire la problemele de mediu de MMSC, autorizarea Vânzătorului ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării (14.12.2004), să despăgubească, în totalitate, societatea pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul, autorizarea Vânzătorului ca, pe o perioadă de 30 de ani de la data finalizării (14.12.2004) să despăgubească, în totalitate, societatea pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau a finalizării, dupa caz, în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.