Serviciile de informații ale SUA au subestimat veniturile din petrol ale Statului Islamic cu 400 mil. dolari

Aviația militară a SUA a reluat cu câteva săptămâni înainte de recentele atentate sângeroase de la Paris bombardamentele asupra obiectivelor Statului Islamic din Siria și Irak, vizând câmpuri de țiței și alte componente ale unei vaste infrastructuri care finanțează ISIS, una dintre mai bogate organizații teroriste din istorie.

Însă atacurile au fost relansate nu pentru că oficialii de la Washington ar fi avut vreo premoniție, scrie Bloomberg. Dimpotrivă, acestea au fost ordonate după ce administrația Obama și-a dat seama că a greșit grav la niște calcule esențiale: a supraestimat drastic pagubele produse de bombardamentele de anul trecut producției de țiței din teritoriile controlate de ISIS și a subevaluat veniturile din petrol ale Statului Islamic cu 400 de milioane de dolari.

Astfel, estimarea inițială a acestor venituri era de 100 milioane dolari pe an, în timp ce, potrivit unor declarații recente ale oficialilor Trezoreriei americane, acestea se cifrează de fapt la 500 milioane dolari pe an. Mai mult, cu doar câteva ore înainte de primul atentat de la Paris, colonelul american Steve Warren a recunoscut, într-o conferință de presă, că unele bombardamente americane nu au reușit să întrerupă producția de țiței a ISIS mai mult de o zi-două.

"Casa Albă a început prin a nu înțelege magnitudinea operațiunilor petroliere ale ISIS, iar ulterior a supraestimat impactul bombardamentelor americane asupra acestora", spune Benjamin Bahney, analist de politică internațională la Rand Corp., un think-tank finanțat de Departamentul pentru Apărare al SUA, care a realizat în 2010 un studiu privind sursele de finanțare ale Statului Islamic.

Se sugerează "subtil" trecerea la atacuri terestre?

Bahney arată că revizuirea masivă a estimărilor privind banii obținuți de ISIS din vânzări de petrol a survenit după ce Trezoreria a obținut informații noi de la serviciile americane de intelligence pe această temă, în urma unuia dintre extrem de rarele atacuri la sol întreprinse de batalioanele de operațiuni speciale ale armatei americane, care a avut loc în mai anul acesta.

În cursul acelui atac, americanii l-ar fi ucis, în estul Siriei, pe așa-numitul "emir al petrolului" din cadrul Statului Islamic, un bărbat cunoscut sub supranumele de combatant Abu Sayyaf. Oficialii Trezoreriei nu au declarat explicit că această operațiune militară la sol ar fi stat la originea reevaluării lor, însă au precizat că aceasta se bazează pe extrapolarea informațiilor despre veniturile din petrol obținute de teroriști într-o singură regiune și timp de o singură lună anul acesta.

Nu este clar cum se face că serviciile de informații americane au greșit atât de grav, însă Bahney este de părere că reluarea bombardamentelor americane se leagă de reevaluarea veniturilor din petrol ale ISIS. El adaugă, însă, că și dacă armata SUA reușește să reducă semnificativ aceste venituri, Statul Islamic are și alte resurse la dispoziție, cum ar fi banii obținuți din sclavie sexuală, răscumpărări de ostateci și jafuri de ferme și terenuri agricole.

În orice caz, comentează Bloomberg, cu 500 de milioane de dolari pe an poți cumpăra multe arme AK-47.

ISIS, un model de "disciplină fiscală"

Se presupune că ISIS a pus stăpânire pe silozuri irakiene pline de grâu în valoare totală de până la 200 milionane dolari. În plus, militanții controlează jumătate din producția de grâu a Siriei, circa o treime din cea a Irakului și aproape 40% din producția de orz din Irak. Chiar și la prețurile de pe piața neagră, drastic reduse față de cotațiile de pe piețele mondiale, vânzarea recoltelor de pe terenurile agricole pe care le controlează ar putea aduce ISIS venituri anuale de circa 200 milioane dolari.

"În plus, cum bombardezi culturi agricole", se întreabă, retoric, Bloomberg.

Se estimează, de asemenea, că ISIS obține sute de milioane de dolari pe an din extorcarea și taxarea populației aflate sub controlul său. De exemplu, Statul Islamic permite polițiștilor, soldaților și cadrelor didactice de pe teritoriile sale să obțină "iertarea" de "păcatul" de a fi lucrat sub regimuri religioase "eretice" prin achiziția de "indulgențe", sub formă de carduri, a căror emitere costă până la 2.500 de dolari de persoană, plus o taxă anuală de reînnoire de 200 de dolari.

Bahney mai trage o concluzie îngrijorătoare: adevărata forță financiară a ISIS rezidă în disciplina sa "fiscală" de-a dreptul fanatică. El estimează că cea mai importantă cheltuială a Statului Islamic este cea cu soldele celor circa 100.000 de combatanți ai săi. Însă doar veniturile din petrol reprezintă dublul acestei cheltuieli. De asemenea, există informații credibile cum că Statul Islamic are "excedent bugetar" și dispune de un "buffer" de cash semnificativ. Astfel că subminarea producției sale de petrol, deși necesară, nu este nici pe departe suficientă pentru a-i amenința existența.