UPDATE: Washington Post scrie că închisoarea secretă clandestină a CIA din România avea numele de cod BLACK

Waterboarding 2Deși versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA, potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde".

Potrivit unei analize Mediafax, pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari.

"În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din ţara ... pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara ... să identifice modalităţi de susţinere a ... în ţara ... (...) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003", se arată în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabilă" această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare.

"În august 2003, ambasadorul american în ţara ... a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România - n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (...)", menţionează raportul.

În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. "Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare", subliniază raportul.

În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport.

"Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA", precizează raportul.

În aprilie 2005, şeful închisorii CIA din România a trimis un email în care exprima preocupări privind calitatea personalului trimis la unitatea de detenţie şi asupra programului CIA în general, rezultă din raport.

În 2006, "după publicarea unui articol în Washington Post, ... ţării ... a cerut închiderea în câteva ore a Centrului de detenţie NEGRU. CIA a transferat în scurt timp restul deţinuţilor aflaţi în acest centru", menţionează raportul.

Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

Cum a mituit SUA oficiali ai unor alte state pentru a accepta închisori clandestine CIA pe teritoriile lor

Un singur stat străin a acceptat să colaboreze până la capăt cu Statele Unite în ceea ce privește găzduirea de închisori clandestine operate de CIA pe teritoriul său pentru interogarea prin tortură a unor persoane suspectate de implicare în atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, americanii fiind obligați, de-a lungul timpului, să închidă toate celelalte facilități ilegale de detenție ale CIA din celelalte state inițial cooperante, ca urmare a presiunilor din partea guvernelor locale, precum și a dezvăluirilor publice cu privire la programul operat de CIA.

Informația apare în rezumatul de peste 500 de pagini al raportului de anchetă al Comitetului pentru Intelligence al Senatului american cu privire la programul operat în secret din 2001 şi până în 2009 de către CIA pentru capturarea şi interogarea, în afara cadrului judiciar, a persoanelor suspectate de legături cu Al-Qaida.

De-a lungul timpului, numeroase surse concordante au dezvăluit că, în cursul programului, CIA a operat facilități secrete ilegale de detenție în țări precum Afganistan, Tailanda, Lituania, Polonia și România. În rezumatul raportului Senatului american, numele țărilor în cauză sunt ''camuflate'', locațiile respective fiind desemnate cu nume de cod reprezentând culori.

În februarie 2013, un raport al Open Society Justice Initiative arăta că un număr de 54 de ţări, între care şi România, au ajutat la facilitarea programului CIA de detenţie, extrădare extraordinară şi interogare în anii de după atentatele teroriste de la 11 septembrie.

"CIA avea nevoie de confidențialitatea și de cooperarea altor state pentru operarea facilităților clandestine de detenție, iar ambele s-au erodat semnificativ înainte ca președintele Bush să recunoască public existența programului, în septembrie 2006. Încă de la începutul programului, CIA s-a confruntat cu provocări semnificative în a găsi state dispuse să găzduiască pe teritoriul lor închisori secrete clandestine. Aceste provocări au devenit tot mai dificile odată cu trecerea timpului. Cu excepția statului [șters], CIA a fost obligată să relocheze deținuții din toate celelalte state în care înființase închisori secrete clandestine, ca urmare a presiunilor din partea guvernelor locale, precum și a dezvăluirilor publice cu privire la programul operat de CIA", se afirmă în raportul Senatului american.

Screenshot 2014-12-09 19.51.17

"Asistență financiară" și "subvenții"

În raport se arată că "CIA a oferit plăți în cash în valoare de milioane de dolari unor oficiali ai unor guverne străine" pentru a convinge aceste guverne să găzduiască și să sprijine funcționarea de închisori secrete clandestine ale CIA pe teritoriile lor.

De exemplu, raportul prezintă cazul unei țări care a găzduit o facilitate secretă clandestină de detenție a CIA și care a refuzat la un moment dat transferul pe teritoriul său al lui Khalid Shaik Muhammad, presupusul "arhitect" al atentatelor de la 11 septembrie. Guvernul statului respectiv a revenit, însă, asupra deciziei, după intervenția ambasadorului SUA în acea țară. Luna următoare, CIA a plătit peste 1 milion de dolari unor terți neidentificați ai statului respectiv.

Potrivit unei surse oficiale citate în raport, rezidența CIA din țara respectivă a afirmat că "schimbarea de poziție a guvernului cu privire la transferul lui Khalid Shaik Muhammad poate fi pusă cel puțin parțial pe seama cadoului nostru de [sumă ștearsă] milioane dolari". Potrivit mai multor surse, Khalid Shaik Muhammad ar fi fost deținut de CIA în închisori secrete din Polonia și România, înainte de a fi transferat în facilitatea de detenție de la Guantanamo Bay.

Un alt caz prezentat în raport este cel al înțelegerii încheiate în 2002 între CIA și o instituție neidentificată dintr-un stat străin privind găzduirea unei închisori secrete clandestine a CIA pe teritoriul țării respective. "În 2003, rezidenței CIA din țara respectivă i s-a cerut de la centru să identifice modalități de a sprijini instituția locală cu care a încheiat înțelegerea să demonstreze celor mai înalte autorități din statul respectiv că apreciem în cel mai înalt grad cooperarea și sprijinul lor. Rezidența locală a CIA a întocmit o listă de propuneri de asistență financiară de [sumă ștearsă] milioane dolari. Sediul central al CIA le-a trimis cu [sumă ștearsă] milioane dolari mai mult decât fusese solicitat pentru această subvenție. Deținuți ai CIA au fost transferați la facilitatea de detenție din țara respectivă în toamna lui 2003", se afirmă în raportul Senatului SUA.

În raport se mai spune că oficialii CIA erau extrem de conștienți de cât de ușor le este să cumpere cu bani cooperarea anumitor state în ceea ce privește programul de interogare prin tortură al suspecților de implicare în atentatele de la 11 septembrie 2001. "Realizați că putem cumpăra statul [nume șters] cu [sumă ștearsă] dolari?", spune un șef de rezidență străină a CIA, citat în raport.

Screenshot 2014-12-09 20.35.55

Șpăgi la cutie, fără număr, fără număr

Semnificativ este că aceste plăți cash secrete ilegale către oficiali guvernamentali străini au survenit într-o perioadă în care Departamentul pentru Justiție al SUA declanșase o mare ofensivă împotriva companiilor americane acuzate că au mituit autorități ale altor state în scopuri de business, în aplicarea actului normativ Foreign Corrupt Practices Act, comentează Forbes.

"Pentru a stimula guvernele străine să accepte găzduirea de închisori secrete clandestine CIA pe teritoriile lor sau să sprijine mai multe facilitățile de detenție existente, CIA a oferit plăți în cash de milioane de dolari unor oficiali guvernamentali străini. Rezidențele CIA din străinătate erau încurajate de la centru să întocmească liste de propuneri de asistență financiară pe care să le înainteze entităților guvernamentale străine, iar aceste propuneri să prevadă sume mari de bani", se mai afirmă în raportul citat.

CIA a mai plătit milioane de dolari pentru construirea și întreținerea facilităților secrete clandestine de detenție din alte state, inclusiv pentru două astfel de închisori care nu au fost utilizate niciodată. Agenția a plătit, de asemenea, peste 1 milion de dolari unor state străine pentru îngrijirile medicale acordate unui număr de cinci deținuți din cadrul programului derulat de CIA, care sufereau de afecțiuni grave.

O persoană asociată cu programul CIA, citată în raport, le-a spus anchetatorilor americani că se făceau plăți de peste un milion de dolari în cash fără nici un fel de acte, banii fiind transportați în cutii ce conțineau bancnote de 100 de dolari. "N-am stat niciodată să ținem socoteala banilor plătiți astfel, doar nu ceream chitanță", a spus persoana.

Screenshot 2014-12-10 14.33.27

Alte state estice au recunoscut, nu și România

Parchetul din Cracovia, care anchetează informaţiile despre închisorile secrete ale CIA în Polonia, a anunţatvcă va cere acces la raportul Senatului american privind interogatoriile violente ale suspecţilor Al-Qaida după 11 septembrie. Washington Times scria, în ianuarie anul acesta, că serviciile secrete poloneze au primit, în 2002, 15 milioane de dolari de la CIA pentru a găzdui închisori secrete clandestine pentru prizonierii suspectați de legături cu Al-Qaida.

De altfel, Polonia, care nu a recunoscut niciodată oficial că a găzduit închisori secrete ale CIA, a fost deja condamnată în iulie de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru "complicitate" la torturile suferite pe teritoriul său de un palestinian şi un saudit. "Polonia a cooperat la pregătirea şi punerea în aplicare a unor operaţiuni de predare, detenţie secretă şi interogare desfăşurate de CIA pe teritoriul său", au conchis în unanimitate judecătorii europeni.

Lituania, care are pe rol o reclamație similară la CEDO, a recunoscut, în 2011, că CIA a înfiinţat pe teritoriul său două închisori cu ajutorul serviciilor de securitate ale ţării, SSD.

Macedonia a fost sanționată în decembrie 2012 pentru cazul lui Khaled el-Masri, un german de origine poloneză arestat în Macedonia în 2003 și predat agenților CIA, care l-au bătut, torturat, drogat și apoi deținut cinci luni în secret în Afganistan, fiind suspectat de legături de Al-Qaeda.

În ceea ce privește România, avocații sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri au reclamat, în 2012, deţinerea acestuia într-o închisoare CIA din România atât la CEDO, cât și la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În plângerea înaintată CEDO era indicat şi raportul publicat în iunie 2007 de fostul senator elveţian Dick Marty, raportor special atunci al Consiliului Europei, în care se afirma deja că există "suficiente elemente pentru a susţine că aceste centre secrete de detenţie gestionate de CIA au existat în Europa, între 2003 şi 2005, în special în Polonia şi România".

Ion Iliescu, Traian Băsescu, Ioan Talpeş, Ioan Mircea Paşcu şi Sergiu Tudor Medar erau citaţi în raportul "Marty" drept persoanele care au avut cunoştinţă, au autorizat sau au răspuns pentru rolul jucat de România în operaţiunile CIA legate de centrele secrete de detenţie în perioada 2003 - 2005.

Senatul României a votat, în 22 aprilie 2008, raportul Comisiei de anchetă, în care era negată existenţa unor centre de detenţie CIA. Senatorii PSD, PNL, PDL, PC şi UDMR au votat raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri închiriate de CIA pe teritoriul României, în timp ce membrii grupului PRM s-au abţinut de la vot.

Mai recent, în februarie 2013, fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, declara că în România nu au fost găzduite niciodată centre de detenție ale CIA.