Eventuala înăsprire a sancțiunilor occidentale contra Rusiei ar putea periclita operațiunile Grup Servicii Petroliere din Arctica

Statele Unite și Uniunea Europeană iau în calcul înăsprirea sancțiunilor economice contra Rusiei, iar una dintre măsurile vizate constă în blocarea participării companiilor americane și europene cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare de zăcăminte neconvenționale de hidrocarburi în valoare de miliarde de dolari ale rușilor.

Potrivit unor surse oficiale americane, citate de Bloomberg, noile sancțiuni le-ar interzice companiilor europene și americane să coopereze cu Rusia la lucrări de explorare de perimetre de petrol și gaze offshore de mare adâncime, cum ar fi cele din sectorul rusesc al oceanului Arctic. De asemenea, ar fi interzisă cooperarea occidentală la lucrări similare derulate în formațiuni de șisturi bituminoase din Rusia.

Măsura riscă să afecteze inclusiv operațiunile companiei românești de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu. În iunie, GSP a început lucrările de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. GSP forează o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

Este departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

Viitorul petrolier al Rusiei, luat la țintă

Anul trecut, Grup Servicii Petroliere a raportat un profit net de 10 milioane euro, la o cifră de afaceri de 219 milioane euro.

Noile sancțiuni luate în calcul de occidentali nu vor viza lucrările de explorare și producție la câmpuri petroliere și gazeifere convenționale, onshore. De asemenea, țintele sancțiunilor sunt reprezentate de zăcăminte care nu vor începe să producă efectiv hidrocarburi mai devreme de 5-10 ani.

"Dacă este adevărat că noile sancțiuni vor interzice transferul de tehnologie și prestarea de servicii pentru explorări neconvenționale offshore de mare adâncime și pentru cele executate în șisturi bituminoase, ar fi într-adevăr o mare problemă pentru ruși. Asta ar afecta semnificativ viitorul producției de țiței și gaze a Rusiei, deși este important de subliniat că, pentru ca sancțiunile să fie într-adevăr eficiente, Europa și SUA vor trebui să colaboreze foarte strâns", spune Jason Bordoff, fost consilier pe probleme energetice al președintelui Barack Obama și director fondator al Center on Global Energy Policy de la Columbia University din New York.

Oficialii americani contactați de Bloomberg spun că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele reusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

Dependenți de tehnologia occidentală

Înăsprirea sancțiunilor i-ar putea pune mari probleme lui Vladimir Putin, din cauza dependenței regimului său de industria energetică. Rușii sunt extrem de dependenți de tehnologia, know-how-ul și serviciile furnizate de companiile americane și europene la dezvoltarea zăcămintelor neconvenționale de hidrocarburi.

Noile sancțiuni, aflate deocamdată în stadiu de proiect, vor interzice companiilor europene și americane care operează în Rusia să aducă echipamente, tehnologie, experți și echipe de foraj la perimetrele neconvenționale rusești. Echipamentele cu care se forează la mare adâncime în Arctica conțin piese în valoare de mii de dolari fiecare care trebuie înlocuite constant, iar pentru mentenanță și reparații este nevoie de prezența constantă a celor mai buni ingineri, geofizicieni și geologi.

Interzicerea cooperării companiilor occidentale cu cele rusești în domeniul energiei ar închide o serie de portițe lăsate deschise de precedentele serii de sancțiuni dictate de SUA și UE contra Rusiei. Acestea au permis, de exemplu, unui subcontractor al ExxonMobil și Rosneft, în iulie, să transporte echipament de foraj maritim în apele teritoriale ale Rusiei.

Transportul, ca și semnarea ulterioară a șase contracte între respectivul subcontractor occidental, Seadrill, și Rosneft, au înfuriat autoritățile americane și europene, care au declarat că operațiunile subminează cel mai important scop al sancțiunilor, anume îngreunarea lucrărilor de explorare derulate de Rusia în oceanul Arctic. Înăsprirea sancțiunilor ar pune sub semnul întrebării cele mai complexe operațiuni de foraj din Rusia, cum ar fi o sondă de explorare de 700 de milioane de dolari pe care Exxon și Rosneft au început să o foreze luna trecută în Marea Kara.

Exxon, vechi tovarăș de drum

Pentru Exxon, operațiunile din Rusia reprezintă cele mai mari proiecte ale sale din afara SUA. Exxon deține licențe de foraj care acoperă perimetre cu o suprafață totală de peste 4,6 milioane de hectare, atât offshore, cât și onshore, o suprafață egală cu statul Massachusetts. Compania derulează parteneriate cu Rosneft de mai bine de 10 ani, iar în 2011 a mai semnat unul, care vizează lucrări de explorare de 3,2 miliarde dolari.

În mai, președintele și CEO-ul Exxon, Rex Tillerson, spunea că se îndoiește de eficiența impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei. În iunie, Tillerson s-a afișat public alături de șeful Rosneft, Igor Sechin, la Congresul Mondial al Petrolului de la Moscova. Sechin este un fost spion sovietic și se află pe lista oligarhilor ruși cărora le este interzisă intrarea în SUA.

Vladimir Putin a caracterizat Exxon ca fiind "un partener vechi și de încredere al Rusiei" la o ceremonie desfășurată luna trecută cu ocazia începerii lucrărilor de foraj pe un perimetru offshore de hidrocarburi din Arctica, numit Universitetskaia, despre care se estimează că ar conține 9 milioane de barili de țiței. La actualele prețuri de piață, cantitatea respectivă valoarează aproape 900 miliarde dolari.

Shell, BP, Total, Statoil

Alt gigant petrolier occidental vulnerabil la posibila înăsprire a sancțiunilor este Royal Dutch Shell, cea de-a doua companie energetică a lumii ca valoare de piață. Printre multiplele investiții ale Royal Dutch Shell în Rusia se numără mai multe proiecte de resuscitare a producției de hidrocarburi din zăcăminte mature, unele aflate în producție din era sovietică, precum și explorarea de câmpuri de șisturi bituminoase.

La rândul lor, cei de la British Petroleum dețin aproape 20% din acțiunile Rosneft, participație care reprezintă cea mai mare investiție străină directă din Rusia. Pe lângă Shell și BP, rușii au parteneriate cu francezii de la Total și cu norvegienii de la Statoil. De exemplu, 10% din producția globală de hidrocarburi a Total provine de la sonde din Rusia.

Luna trecută, CEO-ul Statoil, Helge Lund, a declarat la o conferință că actualele sancțiuni împotriva Rusiei vor întârzia unele proiecte rusești ale companiei, derulate în parteneriat cu Rosneft. Statoil, controlată în proporție de peste două treimi de statul norvegian, se pregătește să facă față unor proceduri lungi și complicate pentru a i se aproba exportul de echipamente și servicii în Rusia, a adăugat Lund.