Un prim răspuns este acela că toţi cei trei actori din acest “film” par a spune mai multe neadevăruri. Vorbim despre scandalul creat în jurul materialului prezentat de Antena 3 conform căruia la biroul notarial al Ioanei Băsescu s-ar fi legalizat tranzacţiile prin care Gazprom a deschis benzinăriile din România.
Cel mai aproape de adevăr pare Antena 3, asta în ipoteza destul de plauzibilă in care documentele prezentate de acest post de televiziune sunt adevărate. Astfel, în documentele arătate se poate citi că în urmă cu câteva luni, Gazprom, prin NIS Petrol, a deschis trei benzinării în România iar legalizările tranzacţiilor cu respectivele benzinării nu s-au făcut la orice birou notarial ci tocmai la biroul notarial al Ioanei Băsescu.
Acesta a fost de departe partea cea mai importantă prezentată de Antena 3. În continuare, are prea puţină importanţă că după această parte vin presupuneri şi exagerări, mai precis informaţii pentru care n-au fost prezentate dovezi precum la partea precedentă. Mai mult decât atât, postul TV trece cu vederea intenţionat răspunsul primit de la NIS Petrol conform căruia s-a apelat la mai multe birouri notariale, nu doar la cel al fiicei preşedintelui României. Reporterul de la Antena 3 spune nici mai mult nici mai puţin că “toate achiziţiile făcute în România de Gazprom au fost legalizate de notarul Ioana Băsescu”. Drept urmare, postul TV se lansează în calcule ca şi cum pentru toate benzinăriile deschise deja în România s-a trecut doar pe la Ioana Băsescu pentru legalizare. Această deviere voită a celor de la Antena 3 este însă, repetăm, mai puţin importantă cât dezvăluirea faptului că fie şi pentru câteva tranzacţii, compania controlată de Gazpromneft, parte a Gazprom, a trecut nu pe la un notar oarecare ci tocmai pe la fiica preşedintelui României.
E greu de crezut că preşedintele României este străin de tranzacţiile importante făcute de fiica sa la biroul notarial. Asta dacă nu cumva, mai în glumă mai în serios, prin mâna acesteia trec foarte multe tranzacţii importante de legalizat, greu de le ţinut socoteala. Dar chiar şi în acest caz preşedintele ar putea avea o problemă. Preşedintele susţine însă că nu a fost informat în legătură cu tranzacţiile. Mai mult decât atât, pentru domnia sa, NIS Petrol este doar o companie sârbă iar faptul că este controlată de Gazprom ar fi un lucru care merită trecut cu vederea. Ar trebui să-l credem?! “NIS-ul, din câte ştiu eu, este o companie sârbă”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Un alt aspect care scoate în evidenţă “nevinovăţia” preşedintelui faţă de aceste tranzacţii despre care “nu a fost informat” este acela al aprecierii muncii şi a contractelor care ajung pe masa notarilor. “Notaru-i notar, doar constată”, a spus preşedintele. Ne întrebăm câţi notari din această ţară nu sunt frustraţi de faptul că nu pot şi ei doar “să constate” tranzacţii bănoase, asemeni acelor puţini notari cu lipici la astfel de contracte.
Din decembrie 2012, NIS Petrol a început să deschidă benzinării cu brandul Gazprom în România. Gazprom Neft deţine 56,15% din NIS, statul sârb 28,87% iar restul acţiunilor sunt deţinute de mulţi alţi acţionari minoritari. Gazprom Neft la rândul său este controlat de Gazprom.
În noiembrie, ruşii aveau deja 13 benzinării iar extinderea e în curs. Problema e că reprezentanţii firmei NIS Petrol au susţinut că benzinăriile deschise până în prezent sunt toate greenfield, adică construite de la zero. Dacă însă documentele prezentate de Antena 3 sunt adevărate, tranzacţiile legalizate la Ioana Băsescu cel puţin nu au presupus doar investiţii greenfield cât mai degrabă brownfield, atâta timp cât obiectul tranzacţiilor erau staţii de benzină (care, în mod firesc şi aşa cum se vede şi pe documente, aveau deja pompe, grupuri sanitare şi cele trebuincioase unei benzinării). E clar că o tranzacţie cu un mic teren liber nu are în general o aşa mare valoare cât una unde investitorul (Gazprom) nu mai trebuie să facă anumite investiţii. Pe de altă parte, şi notarul câştigă mult mai mult când legalizează tranzacţia cu o benzinărie decât din tranzacţia cu terenul gol pe care se va ridica o benzinărie.
E adevărat că pentru cumpărătorul Gazprom, ca strategie, e mai avantajos să nu se arate extrem de grăbit să cumpere benzinării ale altor jucători căci aşa ar risca poate să plătească mai mult. Asta chiar dacă a anunţat deja că va şi construi de la zero (mai ales) dar va şi cumpăra, dacă găseşte oferte avantajoase. Dar e greu de înţeles de ce ar pretinde cineva că a construit toate benzinăriile de la zero, în cazul în care se poate verifica la faţa locului dacă s-a cumpărat un teren sau o benzinărie. Sau cei de la Gazprom au încercat să ascundă… ceva?