România: campioana europeană a scăderii consumului de gaze în trimestrul al doilea

România a înregistrat în cel de-al doilea trimestru al acestui an cea mai mare scădere procentuală a consumului de gaze naturale la nivelul Uniunii Europene (UE), consumul de gaze autohton fiind cu 25% mai redus decât în perioada similară a anului trecut.

Potrivit unui document al Comisiei Europene, în al doilea trimestru, consumul de gaze a scăzut în majoritatea statelor membre, doar cinci țări înregistrând o creștere, printre care Spania (6%) și în Marea Britanie.

Pe lângă România, unde consumul de gaze a scăzut cu o pătrime, alte 13 țări au înregistrat un declin de două cifre, inclusiv Franța (-11%) și Germania (-17%).

În medie, la nivelul întregii Uniuni, scăderea a fost de aproximativ 8%.

În ceea ce privește producție de gaze naturale a UE, aceasta a fost, în acelși trimestru, de 28 miliarde de metri cubi, cu 12% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Și în ceea ce privește scăderea procentuală a producției, România se află între primele 6 state europene cu un volum de gaze extras cu 4% sub cel din perioada aprilie-iunie 2017. Reduceri procentuale mai mari au înregistrat Danemarca (-23%), Germania (-22%), Irlanda (-12%) Marea Britanie (-6%) și Olanda (-23%). Singurul stat european în care producția de gaze s-a majorat a fost Italia, cu 15%.

Deși consumul UE a scăzut cu 8% în al doilea trimestru al anului 2018, datele Eurostat arată că importurile nete din această perioadă au fost cu 3% mai mari decât în cele din anul anul precedent, determinate de scăderea producției autohtone și de operațiunile de înmagazinare efectuate în această perioadă.

Drept urmare, importurile de gaze din Rusia s-au majorat cu 10%. Pe lângă cererea mare de gaze în vederea înmagazinării, importurile ruseștiu au fost favorizate și de evoluția prețurilor. Statele care au încă semnate cu Gazprom contracte de import de gaz cu un preț legat de cel al petrolului au avut tot interesul de a importa gaze în trimestrul al doilea, prețul de import din trimestrul al treilea urmând a fi modificat pentru a reflecta aprecierea prețului petrolului pe piețele internaționale. Cu alte cuvinte, mai multe state europene au beneficiat de decalajul dintre momentul aprecierii prețului petrolului și cel al modificării prețului gazelor (pe baza formulelor contractuale care îl legaă de cel al petrolului) și au preferat să importe mai mult gaz, la un preț mai avantajos, în trimestrul al doilea pentru a nu fi nevoite să cumpere același gaz la un preț mai mare în trimestrul al treilea.

46% din importurile de gaze din afara UE au fost acoperite de Rusia, aceasta fiind cea mai mare cotă trimestrială din ultimii cinci ani.

Importurile din Norvegia, al doilea furnizor de gaze al UE, au scăzut cu 1% față de anul precedent, cota de piață a statului nordic reducându-se la 31%, cu un punct procentual mai mică decât în anul precedent.

În al doilea trimestru al anului 2018, volumul importurilor rusești care tranzitează Ucraina a fost cu 5% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2017. Ucraina a redevenit principala rută de tranzit a gazului rusesc către UE (după ce a fost temporar înlocuită de Nord Stream trimestrul anterior), acoperind 44% din totalul gazului exportat de Rusia în UE.