UE ar putea renunța, de nevoie, la țintele obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic european

Îngrijorările cu privire la nivelul înalt al costurilor cu energia în Europa subminează tot mai mult sprijinul față de țintele obligatorii privind ponderea procentuală a surselor regenerabile în totalul mixului energetic european, care erau considerate a fi cel mai vizibil succes ecologist al autorităților de la Bruxelles. În prezent, însă, comisarii europeni iau în calcul renunțarea la aceste ținte obligatorii și înlocuirea lor cu unele strict orientative, măsură de natură să satisfacă solicitările tot mai insistente ale companiilor de utilități, stârnind totodată nemulțumirea organizațiilor de protecție a mediului.

Aceste ținte obligatorii cu privire la energia regenerabilă și la ținerea sub control a schimbărilor climatice, valabile încă pentru anul 2020 și pe care Comisia trebuie să le reînnoiască pentru anul 2030, provoacă tensiuni între statele membre și între comisarii europeni și sunt de ceva timp subiectul unor activități intense de lobby. Comisia urmează să facă anunțul oficial pe acest subiect săptămâna viitoare, scrie Financial Times.

Este vorba, în primul rând, de procentul din totalul consumului de electricitate pe care statele europene trebuie să-l satisfacă din surse regenerabile de energie, cum ar fi parcurile eoliene și solare. Marea Britanie, care se bazează tot mai mult pe energie nucleară, refuză ideea unor ținte obligatorii privind utilizarea energiei regenerabile. Germania, pe de altă parte, renunță progresiv la reactoarele sale nucleare și este cel mai puternic susținător al țintelor obligatorii.

Și-au amintit ce importante sunt rețelele

În cursul negocierilor intense purtate în ultima perioadă pe acest subiect s-a propus o soluție de compromis, care să fie inclusă în pachetul de măsuri al UE privind energia și schimbările climatice până în anul 2030: stabilirea unei ținte orientative, neobligatorii, de 27%, în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic al statelor Uniunii.

Pe de altă parte, surse apropiate discuțiilor susțin că o astfel de țintă neobligatorie ar avea nevoie, pentru a-și păstra credibilitatea, de întărirea normelor cu privire eficientizarea rețelelor electrice europene, inclusiv obiective obligatorii în privința infrastructurii energetice, a rețelelor inteligente și a tranzacțiilor transfrontaliere cu energie electrică.

Această formă de compromis pentru anul 2030, dacă va fi acceptată de către germani, va reprezenta o schimbare semnificativă față de țintele obligatorii fixate pentru anul 2020, care prevedeau reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră și majorarea la același procent a ponderii regenerabilelor în mixul energetic. În schimb, noul pachet de măsuri pentru anul 2030 va include ca ținte obligatorii doar chestiuni tehnice, legate în special de upgradarea infrastructurii de transport al energiei.

Europa nu e SUA

Discuțiile au fost influențate semnificativ de problema majorării îngrijorătoare a prețurilor la curent electric, din cauza subvențiilor generoase pentru sursele regenerabile de energie, care subminează competitivitatea economiei europene, în special în raport cu cea americană, beneficiară a boom-ului gazelor și petrolului de șist, care a dus la o adevărată renaștere a industriei în Statele Unite.

Prețurile gazelor naturale destinate consumatorilor industriali s-au prăbușit cu 66% între 2005 și 2012, în timp ce au crescut cu 35% în Europa, potrivit Comisiei Europene. Îngrijorate de adâncirea acestui deficit de competitivitate, companiile europene de utilități au cerut anul trecut regândirea din temelii a politicii energetice europene, solicitând, printre altele, reducerea masivă a subvențiilor pentru regenerabile.

De asemenea, companiile de utilități au făcut lobby intens pentru renunțarea, în planul de măsuri pentru 2030, la țintele obligatorii privind energia regenerabilă, argumentând că acestea subminează flexibilitatea guvernelor naționale în privința modalităților prin care se combat emisiile de gaze cu efect de seră.

Interese contradictorii

Astfel, Marea Britanie susține că este mai important să se stabilească ținte ferme și obligatorii cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Laolaltă cu Franța, Italia, Germania, Olanda și Spania, Marea Britanie sprijină o țintă de reducere cu 40% până în 2030 a acestor emisii, comparativ cu nivelurile din 1990. Unele state est-europene se tem că acest procent este mult prea mare, temere împărtășită și de comisarii europeni cu portofolii mai legate de industrie, care sunt în favoarea unei ținte de 35%.

Companii de utilități precum E.ON au făcut lobby împotriva fixării de ținte obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic, în timp ce altele, cum ar fi Alstom sau Vestas, care produc elemente de infrastructură pentru energia regenerabilă, vor o țintă obligatorie de 30%. Greenpeace vrea 45%.

Comisia Europeană va înainta oficial o propunere cu privire la aceste ținte pe 22 ianuarie, urmând ca guvernele statelor membre să se pronunțe asupra acestei propuneri în luna martie.