Guvernul Ponta și-a „făcut mâna” pe Roșia Montană și vrea să exproprieze 66 de gospodării din Gorj pentru a face loc unei mine planificate de Ceaușescu

Guvernul Ponta vrea să exproprieze, în pofida voinței proprietarilor, un număr de 66 de gospodării private din județul Gorj, pentru a face loc unui proiect minier planificat și aprobat în perioada comunistă, în 1987, respectiv extinderea capacității de producție a carierei de lignit Jilț Sud, deținută de Divizia Minieră Târgu Jiu a Complexului Energetic Oltenia SA până la 8,5 milioane de tone pe an. În acest scop, Executivul intenționează să aplice procedurile de expropriere accelerată pentru proiecte de interes național prevăzute de Legea 255/2010, aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

„(...) achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind exproprierea celor 66 de gospodării, elaborat de Guvern.

Cariera de lignit Jilţ Sud este situată în judeţul Gorj, pe teritoriul comunelor Mătăsari, Dragoteşti, Slivileşti, Negomir şi Fărcăşeşti. Obiectivul de investiții“Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 mii tone/an la Cariera Jilţ Sud” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministrii nr. 46/ 1987, precizează Guvernul, iar planurile de strămutare a localnicilor datează tot din perioada comunistă.

Cariera ocupă în prezent o suprafață de 12.387 kilometri pătrați, suprafața necesară totală fiind de 19.231 kilometri pătrați.

„Pentru desfăşurarea activităţii de extracţie a lignitului este necesară ocuparea temporară şi scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe de terenuri agricole, silvice, păşuni, fâneţe, livezi etc, aflate în proprietate privată. De asemenea, este necesară și exproprierea unui număr de 66 de gospodării”, se afirmă în nota de fundamentare.

Aceeași situație ca la Roșia Montană

Guvernul arată că, până în prezent, a încercat să efectueze exproprierile necesare extinderii carierei de lignit în baza unui regulament din 2005 elaborat de Ministerul Economiei.

„În baza regulamentului, achiziţia terenurilor şi gospodăriilor din perimetrul minier se desfăşoară cu mari dificultăţi. Proprietarii au pretenţii financiare exagerate sau refuză înstrăinarea proprietăţii. De asemenea, probleme deosebite sunt generate de lipsa actelor de proprietate şi de litigiile dintre moştenitori privind succesiunea asupra bunurilor deţinute în comun. În aceste condiţii, se înregistrează frecvente staţionări ale utilajelor, manevre repetate pentru schimbarea fronturilor de lucru şi modificări ale circuitelor de transport, care influenţează negativ nivelul producţiei de cărbune şi determină creşterea costurilor de producţie”, se spune în documentul citat.

În consecință, Executivul apreciază că, pentru ocuparea terenurilor necesare lucrărilor miniere, se impune aplicarea procedurilor accelerate de expropriere prevăzute de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Adică aceleași care au provocat amplele proteste legate de proiectul aurifer de la Roșia Montană.

Legea respectivă prevede că, în cazul obiectivelor declarate de utilitate publică și de interes național, decizia de expropriere în cazul transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului îşi produce efectele şi dacă nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii.

Astfel, potrivit legii, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor se poate adresa instanţei judecătoreşti în termenul general de prescripţie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, însă fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii. Exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor şi nici transferul dreptului de proprietate.

În conformitate cu art. 2 alin.(1) lit. e) din Legea nr.255/2010, sunt declarate de utilitate publică „lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către operatori aflaţi în subordinea Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri”.

Guvernul: expropriații ar trebui să zică merci

Cele 66 de gospodării pe care Guvernul vrea să le exproprieze în beneficiul exploatării miniere a CE Oltenia se află în satele Croici, Mătăsari și Știucani, cele mai multe fiind localizate în Croici (60).

Guvernul estimează suma totală a despăgubirilor pe care ar urma să le plătească proprietarilor expropriați la 19,88 milioane lei. Potrivit anexelor proiectului de hotărâre de Guvern, proprietarii din zonă urmerază să fie despăgubiți cu sume cuprinse între 4,3 și 4,9 lei/metrul pătrat de teren.

Pe lângă cele 66 de gospodării, operatorul concesiunii miniere mai are nevoie de acces și la o serie de suprafețe aflate în proprietatea publică sau privată a statului.

În total, suprafața de teren care urmează să fie preluată de exploatarea minieră se ridică la 671 de hectare, din care 269,87 hectare de pășune, 160,96 hectare de pădure, 138,12 hectare de teren arabil, 35,63 hectare de fâneață, 27,97 hectare de livezi, 7,41 hectare de vie, 6,53 hectare de curți și construcții și 31,59 hectare de terenuri neproductive.

Guvernul susține că exproprierea și strămutarea celor 66 de gospodării va avea ca afect îmbunătățirea calității vieți acestora, prin „construirea de locuințe la standardele actuale”.

Potrivit pandurul.ro, anul trecut, unii locuitori din zonă nu primiseră încă titluri de proprietate pe terenurile şi pădurile lor. „Noi nu negociem nimic până când nu ne luăm toate titlurile de proprietate de la primărie sau cel puţin adeverinţe pentru terenuri, pentru păduri. Dacă nu intrăm în posesia lor, nu negociem nimic. Dacă apucăm să plecăm, nu ne mai dă nimeni nimic şi pierdem bani, şi până la urmă sunt proprietăţile noastre”, declara un proprietar din zonă.

Ineficiență subvenționată

Principalul obiectiv al exproprierilor este, potrivit Executivului, reducerea costurilor de exploatare a zăcământului de lignit, cu implicații asupra prețului de cost al energiei electrice produse.

„Implementarea proiectului de act normativ va contribui la creşterea eficienţei economice a exploatării lignitului, prin reducerea timpilor de staţionare a utilajelor şi eliminarea operaţiunilor tehnologice suplimentare datorate refuzului proprietarilor de a ceda terenurile, cu efecte pozitive asupra posibilităţii realizării producţiei de lignit necesară producerii energiei electrice în termocentralele racordate la sistemul energetic naţional, contribuind astfel la menţinerea stabilităţii energetice naţionale”, se spune în nota de fundamentare.

Alte efecte pozitive ar fi, potrivit Guvernului, „ocuparea forţei de muncă” și „dezvoltarea socio-economică a localităţilor din zona exploatării”.

CE Oltenia se confruntă cu mari probleme financiare, din cauza costului ridicat de producție al energiei electrice generate prin arderea cărbunelui extras în termocentrale, a scăderii cererii de curent electric și a reducerii prețurilor la energie pe piața en-gros.

În mai, minerii au pichetat sediul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând măsuri pentru ca CE Oltenia să-și poată vinde pe piață energia produsă. Asta deși, în aprilie, Guvernul a decis ca energia electrică produsă de complexurile Craiova și Hunedoara să fie preluată cu prioritate în sistemul energetic național, față de cea generată de alți producători, cu costuri și prețuri mai mici.

CE Oltenia a fost înființat anul trecut prin fuziunea unităților Turceni, Rovinari, Craiova și SNLO Oltenia și are 19.000 de angajați.

La sfârșitul lunii mai, circa 4.000 de mineri de la CE Oltenia au protestat la Târgu Jiu, cerând demisia managerului companiei, după ce acesta a hotărât diminuarea salariilor şi reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de lignit.

Potrivit INS, în primele 7 luni ale acestui an, producția de energie din termocentrale a scăzut cu peste 26% față de perioada similară a anului trecut, iar producția de cărbune - cu aproape o treime.

Sindicatul CE Oltenia, condus de Marin Condescu, a anunțat, recent, printr-un comunicat, că susţine începerea exploatării miniere la Roşia Montană, argumentând că astfel ar fi create locuri de muncă.

Impactul asupra mediului

Potrivit notei de fundamentare, activitatea de exploatare a lignitului în cariera Jilţ Sud are impact asupra mediului prin:

• afectarea structurii solului şi subsolului în perimetrul de excavare şi haldare prin dizlocarea maselor de roci, transportul şi depozitarea acestora. Solul fertil este recuperat parţial şi utilizat la copertarea suprafeţelor redate în circuitul economic;

• modificarea reliefului şi peisajului perimetrului, în urma activităţii de exploatare rezultând un relief nou, antropic;

• modificarea regimului apelor de suprafaţă şi subterane prin dispariţia unor văi datorită excavaţiilor şi depunerilor de steril şi întreruperea continuităţii orizonturilor acvifere;

• afectarea locală şi temporară a calităţii aerului prin producerea de emisii de particule în suspensie, emisii de gaze şi pulberi datorate funcţionării motoarelor cu ardere internă şi emisii acustice datorate funcţionării utilajelor;

• distrugerea florei existente ca urmare a activitaţii de decopertare a solului şi reinstalarea unei vegetaţii antropice cu structura modificată;

• reducerea efectivelor unor specii sau migrarea acestora în zonele limitrofe exploatarii miniere.

„În scopul diminuării impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pe durata exploatării se execută lucrări de refacere a suprafeţelor devenite libere de sarcini tehnologice. Aceste lucrări sunt incluse în Proiectul tehnic de refacere a mediului şi Planul Iniţial de Încetare a Activităţii”, susține Guvernul.

În același document se arată că, în urma elaborării studiului de impact asupra mediului al proiectului de extindere a exploatării miniere, au fost organizate dezbateri publice la consiliile locale ale comunelor Mătăsari, Drăgoteşti, Negomir, Fărcăşeşti și Ciuperceni. De asemenea, au fost consultate și structurile asociative ale administrației locale, iar planul de amenajare aferent proiectului a fost aprobat Consiliul Județean Gorj, precum și de consiliile locale ale comunelor vizate de extinderea exploatării miniere.