Energy Report

Încăpățânarea cu care se ascund actualii decidenți publici în spatele unor formule esoterice, menite a masca, cred ei, efectele mai puțin plăcute ale unor măsuri adoptate, s-ar putea să-i coste. Aceștia și-ar putea musca, cât de curând, limba de lemn moștenită din sistemul comunist, în cadrul căruia de altfel, în mare parte, au și activat.

Prima dovadă: declarația guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care recunoaște cât se poate de limpede că "noi în cadrul Consiliului de Administraţie, când facem - apropo de comunicate - zic măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm".

Reforma structurale e unul din acei termeni care vor să cuprindă tot și să nu spună nimic. De ce evită guvernanții să explice că acestea se referă în general la privatizare și la liberalizarea piețelor excesiv reglementate, pe care funcționează un control politic al prețurilor sau mecanisme de control politic al tranzacțiilor dintre agenții economici? Pe de o parte din neștiință, pe de alta de frica de a nu trezi furia populației, care brusc ar realiza, cred ei, costurile pe care ar trebui să le suporte. De altfel, neștiința guvernanților reiese în mod clar din incapacitatea lor de a explica populației că o liberalizare, corect făcută, nu va majora costurile, ci le va micșora, odată ce iei în calcul toate pierderile suportate de companiile de stat și finanțate decenii la rând din taxe și impozite sau din deficite bugetare, ceea ce în esență e același lucru, doar că în acest caz vorbim de majorări de taxe și impozite amânate.

Dar să vedem cu "ce-o mai freacă" prea autohtonă. Mediafax prezintă reacția fostului ministru Adriean Videanu la stenogramele apărute în presă, care arată cel puțin o relație de tovărășie cu omul de afaceri Ioan Niculae, mare beneficiar al controlului politic al prețului la gaze. "Pentru o informare precisă şi corectă a opiniei publice şi pentru a elimina orice speculaţie sau deformare a realităţii, fac următoarele precizări: 1. Nu am negociat niciodată cu nici un om de afaceri, cu atât mai puţin cu cel invocat public, acordarea vreunei facilităţi. 2. Extrasele din stenograme care circulă în mass media sunt prezentate fragmentat, rupte din context, într-o succesiune aleatorie, creând astfel o imagine de ansamblu falsă", susține Videanu, citat de Mediafax. Mediafax care, de altfel, publică și un fragment din stenogramele amintite:

"Ioan Niculae: Alo!

Adriean Videanu: Să nu uiţi să dai tu telefonul acela, te rog eu mult de tot.

Ioan Niculae: L-am dat deja.

Adriean Videanu: Da? Bine, ok.

Ioan Niculae: Băi, vezi că nu a ieşit nici acum publicaţia aia.

Adriean Videanu: Ştiu, ştiu, vorbim noi, nu…

Ioan Niculae: Bine, bine."

Și nu numai, ci este publicat și un fragment din rechizitoriu, care arată analfabetismul decidenților într-un domeniu suprareglementat precum cel energetic. "Faptul că gruparea infracţională iniţiată de învinuitul Ioan Niculae a continuat să fie sprijinită şi de ministrul Adriean Videanu rezultă şi din aceea că şi ministrul Adriean Videanu a numit în componenţa AGA/CA - SNGN Romgaz, ca şi ministrul Varujan Vosganian, persoane fără pregătire de specialitate, scopul fiind acelaşi, de a putea cu mai multă uţurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional", notează procurorii DIICOT în referatul prin care cer avizul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministrru al Economiei Adriean Videanu (2008 - 2010) şi al lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în 2007 - 2008 şi în prezent. De pildă, arată anchetatorii, "învinuitul Marcel Adrian Piteiu, care, avea calitatea de director general al SNGN Romgaz SA şi făcea parte din CA al societăţii, întrebat fiind explicit cu privire la principiul nediscriminării pe linia livrării gazelor naturale, a declarat pur şi simplu că nu cunoaşte acest principiu". Tot astfel, arată procurorii, şi învinuitele Monica Mitu şi Adriana Oros, membre în AGA-SNGN Romgaz, au declarat că nu cunosc noţiunile elementare în domeniu, de "furnizor", "consumator" sau "consumator întreruptibil", iar Monica Oros a recunoscut, de altfel, "că nu a citit niciodată legislaţia din domeniul gazelor".

O frecăm în continuare nu numai în energie, ci și în domeniul auto. Ziarul Financiar susține că numărul de maşini electrice disponibile oficial în România a crescut la cinci, odată ce şi Ford Focus electric poate fi achiziţionat de pe piaţa locală, cu toate că în prima jumătate a anului doar un singur astfel de automobil a fost livrat oficial. Iar în totalitate în 2012 erau înmatriculate în România 25 de mașini electrice, din care aproape jumătate autovehicule Renault testate la Titu. Asta n-a oprit primăria capitalei să investească resurse și timp în amenajarea unei parcări și a unor stații de alimentare "pilot" în buricul târgului.

Același ZF publică un reportaj realizat la Dispecerul Energetic Naţional, creierul sistemului, locul unde se intră numai după ce treci de cititorul de retină. Un fragment interesant se referă la riscul reprezentat pentru acest sistem de noile energii alternative. „Apariţia centralelor eoliene şi solare reprezintă mari probleme. Noi trebuie să urmărim toate centralele. Înainte diferenţa între datele pe care le aveam noi şi realitatea din teren nu era mai mare de 30 MW. Dacă ajungea deja la 40 MW, era o problemă. Acum însă a crescut la 100 MW şi asta pentru că dispecerii de distribuţie nu fac investiţii în sistemul de monitorizare. În Spania de exemplu s-a pierdut controlul. România a avut norocul ca până acum să se facă investiţii în proiecte mari, dar s-au făcut o serie de schimbări la legislaţia primară şi secundară care vor determina o producţie necontrolabilă mai mare“, explică Octavian Lohan, şeful Dispeceratului Energetic Naţional. Practic, directorul DEN avertizează asupra faptului că unităţile foarte mici, dacă nu sunt identificate la timp, pe termen lung pot aduce dezechilibre în funcţionarea sistemului energetic în totalitate pentru că ele nu sunt controlate. Acestea intră în responsabilitatea distri­buitorilor de energie, dar potrivit lui Lohan eforturile depuse de aceştia pentru monito­rizarea noilor investiţii de mici dimensiuni nu sunt suficiente.

Care este impactul gazelor de şist asupra deficitului comercial al Americii?, se întreabă Capital. Potrivit publicației, cele mai mari beneficii vor fi aduse de boom-ul gazelor de șist, cel mai probabil, unor industrii precum cea petrochimică, siderurgică, dar şi alte industrii care folosesc celuloza şi ambalajele de plastic. Raportul Institutului Global McKinsey mai arată că aceste industrii produc colectiv 400 miliarde de dolari în PIB şi reprezintă circa 18% din producţia totală din sectorul manufacturier al SUA. Se estimează că o ieftinire a gazelor ar putea stimula o producţie suplimentară de 75 miliarde până la 105 miliarde de dolari în aceste industrii, s-ar putea crea 55 miliarde până la 85 miliarde de dolari în PIB-ul anual în producţie, şi s-ar putea susţine până la 270.000 de locuri de muncă adiţionale. Altfel, dacă producţia Statelor Unite de petrol de şist poate atinge estimarea de 8 milione de barili suplimentari pe zi, importul american net de petrol brut poate fi redus până la zero, mai reiese din acelaşi raport.

Ce începe prost riscă să se termine și mai prost. Acesta este cazul subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, extrem de darnice în trecut, și a căror plată a fost amânată de către actualul guvern, lipsit de orice intenție de a achita nota de plată de 1-1,5 miliarde de euro mai devreme de 2017.

Drept urmare, investitorii care au pompat bani în acest domeniu, bazându-se pe dărnicia executivului s-au dus cu jalba-n proțap la Bruxelles. 

Capital prezintă scenariile alternative la care ne putem aștepta în urma acestor decizii ale producătorilor de energie verde. Toți au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum, citat de Capital. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. 

„O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Aceeași publicație, Capital, publică un editorial al redactorului șef adjunct, Ciprin Mailat, care amintește că, de la 1 septembrie, deși li se promisese o ieftinire de cel puţin 7%-10% la energia electrică, aceasta are toate șansele să se scumpească. Noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. "Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere.  Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie", susține Mailat

Mediafax prezintă alte promisiuni, cele ale premierului Victor Ponta, care a spus că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare. "Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", a declarat Ponta, sâmbătă, la Constanţa.

Ziarul Financiar anunță că GDF SUEZ Energy România, compania de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale controlată de grupul franco-belgian GDF Suez, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 352,5 milioane de lei (80 de milioane de euro), cu 35% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, deşi afacerile companiei s-au contractat cu 5%, până la 2,2 miliarde de lei (circa 511 milioane de euro). Rezultatul a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor pentru achiziţia gazelor din import cu 25%, în contextul în care cererea de gaze naturale în primul semestru al anului s-a redus cu 8% la nivel naţional.

ZF prezintă cazul lui Remus Borza, avocatul care a gestionat timp de un an ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, Borza şi Asociaţii, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Astfel, a fost demarată începerea urmăririi penale pentru conflict de interese. „Este o gravă eroare judiciară care sper să fie remediată. Nu sunt şi nu pot fi asimilat cu funcţionarul public. În cele 75 de dosare, nu Hidroelectrica a fost parte, ci Euro Insol. Remuneraţia primită de Borza şi Asociaţii, de 100.000 de euro, a fost stabilită de comun acord cu creditorii şi a fost plătită de debitor. Puteam să mergem pe mâna juriştilor care au făcut contractele directe în 2004 şi care le-au prelungit în 2009 în timp ce traderii de energie au angajat în procesele cu noi primele 30 de case de avocatură din România. Noi trebuia însă să avem controlul soluţionării celor 75 de contestaţii“, explică Borza motivele pentru care a încredinţat direct propriei firme de avocatură cele 75 de dosare. „Unicredit, ING, BRD, BCR, marii creditori ai Hidroelectrica şi reprezentanţii statului au ajuns la concluzia că nu era niciun conflict de interese. Au fost luate sute de măsuri şi niciuna nu a fost contestată. Este o maximă ipocrizie ce se întâmplă acum, când toată lumea a ştiut de acest lucru, de la preşedinte, la premier. Acum cădem însă în uimire », a mai spus Borza.

Investițiile, însă nu oricare, ci cele private, în energie pot avea două efecte: majorarea profitabilității unei companii prin reducerea costurilor și micșorarea prețurilor pe o piața energiei, în condițiile în care aceasta este cât mai puțin reglementată. Spre deosebire de investițiile private, care în general au ca obiectiv majorarea profitabilității unui business, cele publice au alte obiective, precum furnizarea de contracte sponsorilor electorali sau asigurarea unui nivel de ocupare a forței de muncă supradimensionat și producător de pierderi la nivelul companiilor de stat.

Chiar dacă acesta OPCOM este departe de a fi o piață nereglementată, investițiile făcute de Petrom în centrala de la Brazi par a da roade, compania reușind să vândă energie mai ieftină decât cea produsă de Complexul Energetic Oltenia, de exemplu.

Potrivit Ziarului Financiar, Petrom, cea mai mare companie locală în funcție de cifra de afaceri, a semnat la finalul săptămânii trecute tranzacţii în valoare de 39,4 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) pe bursa de energie OPCOM cu electricitatea produsă în centrala de la Brazi. Petrom a investit 530 de milioane de euro într-un unitate de producţie de energie, alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă, a cărei capacitate este de 860 MW, mai mare decât a unui reactor al centralei de la Cernavodă. Investiţia făcută de Petrom la Brazi este singura de acest tip realizată în România de la Revoluţie încoace. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul bursei de energie OPCOM, la sfârşitul săptămânii trecute Petrom a semnat şapte contracte pe termen lung de vânzare a energiei, cu preţuri cuprinse între 178,2 lei pe megawatt/oră şi 181,3 lei pe megawatt/oră, mai mici faţă de cele cerute de Com­plexul Energetic Oltenia, de exemplu, care a vândut săp­tămâna trecută energie cu 184-185 de lei pe megawatt/oră.

Capital anunță interesul celui de-al doilea mare producător de crom din lume, grupul de companii Yildirim Holding Inc., din Turcia, în participarea la procesul de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Interesul a fost anunțat zilele trecute, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Investitorii turci s-au arătat interesați și să participe la procesul de atragere de investiţii la Cupru Min Abrud și să investească, în general, în industria minieră din România, în special pe componenta minereuri.

Agerpres promovează o campanie Greenpeace, potrivit căreia Termocentrala Enel din Galaţi, ce urmează să fie ridicată în Zona Liberă a oraşului, va provoca pagube de 235 milioane de euro, anual şi va pune în pericol sănătatea locuitorilor din zonă. "România este una dintre puţinele ţări europene în care numărul deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe al celor din accidentele auto. Termocentrala Enel din Galaţi va contribui la această contraperformanţă, provocând, anual, moartea prematură a 40 de persoane, precum şi un număr de 45.000 de zile de boală. Echivalate în bani, aceste pagube, împreună cu cele de mediu, vor ridica nota de plată la aproximativ 235 de milioane de euro, anual. Poluatorul, Enel, nu va acoperi această notă de plată, ea revenind familiilor din Galaţi şi din localităţile învecinate, timp de 40 de ani", notează sursa citată.  Compania italiană Enel intenţionează să construiască o termocentrală de 800 MW, pe bază de cărbune, în Zona Liberă Galaţi, ce va folosi drept combustibil huilă importată din Ucraina, potrivit informaţiilor din Memoriul tehnic al proiectului. Pe durata celor 40 de ani de funcţionare, termocentrala va produce oraşului 6.000 de tone de pulberi în suspensie, 102.000 de tone de dioxid de sulf, 102.000 de tone de oxizi de azot, precum şi metale grele şi alte substanţe toxice. "Spre deosebire de termocentrala similară pe care Enel a finalizat-o în localitatea italiană Civitavecchia, unde stivele de cărbune sunt închise în hangare pentru a nu polua aerul oraşului, cea de la Galaţi va avea stivele de cărbune afară, expuse intemperiilor. În acest fel, proiectul din România va fi mai ieftin pentru investitorul străin", menţionează activiştii Greenpeace. 

Mediafax susține că Toyota, cel mai mare constructor auto la nivel mondial, a decis să renunţe la utilizarea unui gaz pentru instalaţiile de climatizare ale automobilelor impus de legislaţia europeană, urmând exemplul grupului Daimler care a iniţiat opoziţia faţă de acest produs din motive de siguranţă. Gazul respectiv, numit R1234yf, face obiectul unui litigiu între Daimler şi statul francez, iar Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din această ţară, urmează să ia o decizie mâine. Potrivit Daimler, acest gaz ar putea să ia foc în cazul unor coliziuni. Mercedes a contestat o decizie a Ministerului francez al Mediului de blocare a înmatriculării automobilelor clasa A, B, CLA şi SL sub motivul că acestea nu utilizează noul gaz refrigerant, aşa cum a impus o directivă europeană din luna ianuarie pentru că este mai puţin poluant. Un purtător de cuvânt al Toyota Germania a declarat vineri că noul gaz nu mai este folosit în modelele Prius Plus, Lexus GS şi GT86 comercializate în Europa, care au revenit la produsul utilizat anterior, R134a. El nu a precizat când a fost luată măsura.

Socialismul combinat cu naționalismul economic a condus întotdeauna la rezultate dezastruoase, în special pentru populație. Guvernele socialiste au, de obicei, cele mai bune intenții, numai că logica economică le dă planurile peste cap. Drept urmare, acestea identifică suspecții de serviciu, companiile străine și speculanții, și iau măsurile de rigoare.

Sunt introduse taxe vamale uriașe și sunt impozitate suplimentar profiturile "extraordinare" ale multinaționalelor sau importatorilor în vederea stimulării producției interne și creării de noi locuri de muncă. Este controlat cursul de schimb, pentru a "proteja" puterea de cumpărare a populației autohtone. În plus, sunt introduse din ce în ce mai multe măsuri punctuale și arbitrare, precum accizarea (sau taxarea suplimentară a unor comercianți) sau controlul prețurilor la diferite produse, afectate de "funcționarea defectuoasă" a "pieței libere".

Rezultatul acestor politici poate fi observat cel mai bine în Venezuela, unde consumatorii plătesc mai mult pentru a-şi cumpăra o maşină second-hand, decât pentru a-și achiziționa una nouă, deoarece cumpărătorii de automobile noi trebuie să aştepte ani de zile până la onorarea comenzilor. Potrivit Capital, care citează un reportaj al CNN, anul trecut s-au vândut 130.553 de maşini în Venezuela, comparativ cu 491.899 de unităţi în 2007. Cererea este de jumătate de milion de automobile. Deficitul sever de maşini din Venezuela a creat o situaţie care sfidează, la prima vedere, logica. Maşinile vechi au ajuns să fie mai scumpe decât cele noi. Clienţii cu bani cash sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un automobil second-hand, decât pentru o maşină nouă pe care nu au de unde să o cumpere. Pentru a rezolva această situaţie, de fapt pentru a o agrava, preşedintele venezuelean Nicolás Maduro a aprobat o lege care prevede că maşinile vechi nu pot fi vândute la un preţ mai mare de 90% din valoarea aceleiaşi maşini noi. „Trebuie să punem capăt speculaţiei cu maşini care afectează populația. Nu putem permite ca un vehicul folosit să coste dublu, triplu sau de patru ori mai mult decât unul nou“, a anunţat preşedintele.   Liderii opoziţiei spun că guvernul nu este soluţia, ci problema. Politicile socialiste care au îndepărtat investitorii, alături de cursul de schimb care face aproape imposibilă achiziţia de maşini din străinătate, au condus atât producţia, cât şi importurile de maşini la blocaj, spun aceştia. 

Mediafax anunță că o companie din China, Hong Yuan Lan Xiang, a făcut o cerere pentru înregistrarea "Snowden" ca marcă a unei tehnologii destinată maşinilor electrice, despre care afirmă că este la fel de spectaculoasă precum secretele dezvăluite de agentul serviciilor americane de informaţii. Analiştii consideră improbabil ca solicitarea companiei să fie aprobată, întrucât numele ar putea fi considerat prea "politizat" de către guvernul chinez. Hong Yuan Lan Xiang nu este prima companie care încearcă să înregistreze marca "Snowden" în China. În 2010, un producător chinez de îmbrăcăminte a înregistrat numele "Snowden" în chineză, pentru produsele sale, a arătat publicaţia. Mai multe alte companii au înregistrat şi ele marca englezească "Snowden" pentru alte produse din China. Conform legislaţiei acestei ţări, o marcă poate fi utilizată de mai multe companii, pentru categorii diferite de produse.

Economica.net susține că Prospecţiuni, cel mai important activ al Grupului Tender, are contractată în totalitate activitatea pentru al doilea semestru al anului în curs cu lucrări de prospectare seismică  2D şi 3D pentru giganţi din petrol şi gaze. Astfel, potrivit raportului semestrial al Prospecţiuni, compania lucrează în această perioadă pentru Romgaz(3D Transilvania Centru, Transilvania Sud şi Muntenia, 2D Moldova şi Muntenia ), Petrom( 3D Cartojani şi Vata-Aluniş), Petrofac - companie americană ( 3D Bălteni şi Colibaşi), Aurelian(3D Brodina), Chevron, companie ce caută gaze de şist( 2D Dobrogea). În prima parte a anului a finalizat achiziţia de date seismice 2D şi 3D pentru clienţii Petrom(Giurgiu, Roeşti-Băbeni şi Roşiori) şi Romgaz(Moldova Sud). Potrivit unui director din Romgaz, compania are nevoie de datele seismice pentru a vedea exact care este potenţialul în hidrocarburi al zonelor vizate. Sursa nu a precizat dacă este în căutarea resurselor convenţionale de gaze sau a celor de şist menţionând doar că este vorba despre „hidrocarburi”. “Prospecţiuni ne face o ecografie a subsolului pentru a şti exact unde să săpăm sondele experimentale”, a precizat sursa.

Ziarul Financiar anunță intenția OMV Petrom-ExxonMobil de a direcționa cu prioritate către piața internă producția de gazele naturale extrase din Marea Neagră. Dar totul depinde de cerere, spune Mariana Gheorghe, CEO al companiei Pe­trom. „Discutăm deja cu Trans­gaz pentru a vedea care este capacitatea reţe­lei naţionale de transport pentru preluarea cantită­ţilor din Marea Neagră. Piaţa românească este cea mai apropiată, iar interesul nostru este să vindem pe cea mai apropiată piaţă, dar cine poate însă spune care va fi cererea în Ro­mânia în acel an?“, spune CEO-ul OMV Petrom.

Aceeași publicație, ZF , informează că producătorul de electrozi siderurgici Elsid SA din Titu, una dintre firmele care au fost obligate să renegocieze contractul direct de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica după intrarea companiei de stat în insolvenţă, a început dezvoltarea unui parc eolian de 24 MW în judeţul Constanţa pe raza localităţii Corbu, la nord de Mamaia.

Prima pagină a publicațiilor economice de astăzi are evident ca principal subiect profitul record scos de Petrom în prima jumătate a anului. Și celelalte subiecte energetice par a fi în principal legate tot de Petrom, care și-a anunțat ieri rezultatele în cadrul unei conferințe de presă.

Ziarul Financiar, de exemplu, o citează pe Mariana Gheorghe, di­rec­torul ge­neral exe­cutiv al Petrom, care spune că una dintre cele mai mari realizări ale primei jumătăți de an a fost stabilizarea pro­ducției de hidrocarburi în România, 2013 având șanse să fie primul an de la privatizare în care s-ar putea înregistra creșterea cantităților extrase compa­rativ cu exercițiul anterior. „Cel mai important lucru în această primă ju­mătate de an a fost stabilizarea pro­ducției. Vreau măcar ca pentru pri­ma dată de la pri­vatizare să livrăm un baril în plus în 2013 față de anul trecut. Am reușit în primul semestru“, a spus Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom.

Economica.net titrează că Petrom așteaptă de la stat 20 de mil. de euro pentru poluarea terenurilor ce acum îi aparțin. Statul trebuie să ramburseze austriecilor de la Petrom 21 de milioane de euro pentru că a poluat terenurile de pe teritoriul fabricilor ce sunt acum în proprietatea companiei petroliere. Petrom a realizat, de la privatizare și până în prezent, lucrări de ecologizare a terenului de la active precum Doljchim, Petrobrazi și Arpechim de 95 de milioane de lei, bani pe care îi vrea înapoi de la statul român, potrivit contractului de privatizare. Astfel, compania petrolieră efectuează lucrările de curățire a terenului de substanțele ce îl poluează, apoi statul îi rambursează banii cheltuiți în acest scop, după verificarea acurateții datelor prezentat de companie. Factura de circa 21 de milioane de euro reprezintă lucrări efectuate în ultimii 8 ani pentru poluarea istorică, făcută de stat înaintea vânzării Petrom către OMV. „N-am văzut încă niciun ban”,  a precizat Mariana Gheorghe, director general Petrom.

Aceeași publicație electronică, Economica.net, anunță că Petrom se pregătește să scoată petrol de pe teritoriul unei țări vecine. Negocierile cu guvernul ucrainian pentru stabilirea cuantumului redevențelor pentru rezervele de țiței ce vor fi exploatate din perimetru Skifska din Marea Neagră se află aproape de final. Perimetrul din care Petrom deține 15% este cel mai mare dintre toate cele în care Petrom activează offshore. Un consorțiu de companii printre care se găsește și Petrom este aproape de a finaliza negocierile cu statul ucrainean pentru a prelua în concesiune un perimetru offshore din cadrul apelor teritoriale ale Ucrainei în vederea explorării și exploatării lui petroliere. Celelalte companii din consorțiu sunt ExxonMobil(lider de proiect), Shell și compania locală Nadra. Petrom deține 15% din acest consorțiu. „Negocierile cu Guvernul ucrainean sunt în derulare, iar ei sunt în măsură să dezvălui, dacă doresc, valoarea acorduluid e concesiune și redevențele. Trebuie să precizez, însă, că sistemul de redevențe din Ucraina presupune production sharing(împărțirea producției obținute -  n.r.) nu o taxă procentuală pe producție. Nicăieri în Europa nu se mai întîmplă așa ceva” a declarat Mariana Gheorghe, director general Petrom. Perimetrul Skifska este de apă adâncă, la circa 300 de kilometri distanță în larg de litoralul românesc și are o suprafață de aproape 15.000 de kilometru pătrați.

Capital remarcă o nouă modă în ceea ce privește companiile de asigurări la nivel global. Astfel, subsidiara de investiții a grupului Allianz, Allianz Capital Partners, a cumpărat recent două parcuri eoliene în Franța și unul în Germania. Aceste achiziții au adăugat o capacitate combinată de circa 100 Mw la portofoliul de energie regenerabilă deținut în prezent de Allianz. Un alt jucător important care și-a anuntat intenția de a investi în proiecte de energie regenerabilă este AXA, care are la dispoziție 10miliarde de euro pentru ferme eoliene, dar si pentru alte proiecte de infrastructura, aeroporturi, tuneluri sau chiar sisteme de canalizare. Motivul: Companiile producătoare de energie regenerabilă vor cheltui de circa trei ori mai mult pe asigurări până în 2020 (2,8 miliarde de dolari), în condițiile în care, în prezent, primele plătite se ridică la 850 milioane de dolari pe an, se arata într-un raport al Bloomberg New Energy Finance. Creșterea va fi determinată de proiectele tot mai complexe și mai riscante, precum fermele eoliene offshore. Conform BNEF, țări precum SUA, China, Germania sau Australia își vor crește capacitatea de producție de energie regenerabilă cu echivalentul a 2.000 miliarde de dolari până în 2030.

Ziarul Financiar semnalează că firma de prospectare geo­lo­gică Prospecțiuni București (PRSN), controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat o pierdere de 10,5 mil. lei (2,4 mil. euro) în primul se­mestru din acest an, mai mare cu 71% față de perioada similară din 2012, pierdere pusă de companie pe seama modificării po­liticii contabile privind tratarea pro­vi­zioanelor. Afacerile companiei au urcat în schimb cu 29% în același interval și au ajuns la 133 mil. lei (30 mil. euro). Reprezentanții societății spun că schimbările de ordin contabil au urcat pierderile Prospecțiuni cu 8,65 mil. lei (2 mil. euro) și în lipsa acestora ar fi raportat un rezultat negativ de 1,9 mil. lei (0,43 mil. euro) în prima jumătate a anului. Valoarea provizioanelor socie­tății s-a majorat în ultimul an cu o sumă similară și se cifra la 30 iunie la 21,9 mil. lei (4,9 mil. euro).

Dacă în România, cluburile de fotbal mai nou falimentează, sportul rege fiind la rândul său lovit de moda insolvenței, unii foști fotbaliști prosperă. În timp ce "investitorii" din fotbal, precum Copos trag țeapă creditorilor, jucătorilor și suporterilor, fotbaliștii, după ce pun ghetele-n cui își încearcă norocul în antreprenoriat.

Unii cu mai puțin succes, precum e cazul lui Gheorghe Hagi, care a decis să-și piardă banii tot în fotbal, finanțând Viitorul Constanța (club salvat între timp de primăria Voluntari și de primăria Chianja), alți cu mai mult succes, precum Gică Popescu. Acesta a intuit de unde vin banii și a investit mai nou în domeniul energiei eoliene în parteneriat Joan Laporta, fost președinte al clubului de fotbal Barcelona.

Potrivit Capital, Popescu are deja un un parc eolian, din 2009, în Tulcea, întins pe 500 de hectare și „presărat“ cu 50 de turbine ce produc fiecare 5MW. Și pentru că energia verde este noul El Dorado al afacerilor, Gică Popescu și-a dorit să se extindă. Are terenuri în sud-estul țării, o zonă cu foarte mare potențial pentru turbinele eoliene și va construi și acolo un proiect similar celui de la Tulcea. „În toamnă, demarez și proiectele pe care le mai am în energie“, spune fotbalistul.

Agerpres anunță că liberalizarea prețului gazelor pentru industrie va fi amânată cu un an, până la 31 decembrie 2015. "Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale - n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferențe semnificative între prețul gazelor de import și cele de producție internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preț la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferența este prea mare? Așa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015", a afirmat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Ziarul Financiar susține că noile taxe aplicate de la 1 februarie asupra companiilor care activează în transportul și distribuția de energie electrică și de gaze naturale, precum și asupra producătorilor de gaze care au de beneficiat din liberalizarea prețurilor au adus până la finalul lunii iunie sume suplimentare la bugetul de stat de circa 28 de milioane de euro.

Economica.net prezintă un nou proiect realizat parțial cu fonduri europene. Potrivit portalului, care citează Mediafax, peste 100 de milioane de lei vor fi investiți într-o stație de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice care va fi amplasată pe locul unui fost batal ce a aparținut fostului combinat chimic de la Valea Călugărească (Prahova), lăsat în ruină de peste 15 ani. Miercuri, în comuna Valea Călugărească din județul Prahova a fost semnat contractul pentru proiectul "Construire stație de producere a energiei electrice bazată pe energie solară cu panouri fotovoltaice", proiect accesat de firma italiană Vir Company și finanțat parțial cu fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial "Creșterea competitivității economice" (POS CCE) 2007-2013. Proiectul prevede construirea, pe locul unui fost batal de fosfogips care a aparținut combinatului chimic de la Valea Călugărească, a unei stații de producere a energiei electrice pe bază de panouri fotovoltaice, cu o putere de 5,38MW, conform datelor furnizate de Consiliul Județean Prahova.

CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, recunoaște într-un interviu acordat Capital că simte presiunea guvernului de a încasa mai mulți bani la buget. Din păcate, nu este singura. Noile majorări ale bazei de impozitare promise Fondului Monetar Internațional (FMI) se traduc în creșterea presiunii fiscale asupra tuturor contribuabililor, fie că este vorba de introducerea obligatorie a plății contribuțiilor sociale de sănătate la chirii sau de introducerea CAS și CASS pentru soțiile și copiii majori aflați în intreținerea angajaților cu venituri "mari", măsură negată vehement de guvern, deși ea este cuprinsă în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul.

Spre deosebire de majoritatea populației, doamna Gheorghe este mai înțelegătoare cu guvernul, susținând că "trebuie găsit echilibru între nevoia statului pentru redevențe mai mari, nevoia investitorilor de a avea cash-flow ca să continue să investească și nevoile consumatorilor să aibă acces la un produs suportabil și sustenabil".

CEO-ul OMV Petrom a ținut să lămurească și o altă afirmație, devenită un lait-motiv în discursul public românesc, potrivit căreia Petrom ar trebui să plătească redevențe la nivelul UE. "E foarte greu să spui că este nivelul UE. La concesiuni există redevențe procentuale aplicate la venituri, la profit sau o combinație între cele două. Mai mult, unele procente sunt variabile, altele sunt fixe. Cele variabile diferă în funcție de volume sau de preț. Libertatea și combinațiile în Europa sunt mari. Mai există o dimensiune, pentru că în plus față de procentul de redevență sunt excepțiile - deduceri pentru off-shore, pentru zăcăminte mature, pentru adâncimi, deduceri pentru volum. Nu poți să spui că este un nivel mediu european.", a declarat CEO-ul OMV Petrom celor de la Capital. 

Celor care acuză "vânzarea resurselor către străini", Mariana Gheorghe le răspunde, potrivit Capital, că "nu are nicio relevanță că 50% din Petrom este OMV, poate chiar ne ajută, pentru că 85-90% din profiturile noastre operaționale le-am reinvestit, deci ca să creezi acest impact economic - locuri de muncă, PIB, partea de taxe și know-how - trebuie să ai resurse. Cred că toate aceste cifre vorbesc de la sine care este avantajul că facem producție și că avem Petrom-ul în România".

Economica.net prezintă o altă negarea a promisiunilor făcute în fața FMI în scrisoarea de intenție de către un oficial guvernamental. Astfel, informațiile privind amânarea listării la Bursă a companiilor naționale Nuclearelectrica și Romgaz au fost infirmate public de Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget. Anterior media preluase știrea despre un nou calendar convenit cu FMI, care ar prevedea amânarea pentru toamna lui 2014.

Potrivit Ziarului Financiar, surse guvernamentale susțin că listarea duală a Romgaz și oferta Nuclearelectrica vor avea loc în toamna aceasta, așa cum fusese programat. Aceleași surse spun că la Romgaz s-a convenit pentru o listare duală, pe bursa de la București și pe o altă piață din Europa, idee contestată vehement de comunitatea locală a pieței de capital.

Presa română a descoperit că prețul petrolului a ajuns la nivelul celui de acum 150 de ani. Mai mulți factori, precum incertitudinile aduse de "primăvara arabă", embargoul impus Iranului, închiderea unor rafinării, în special în Europa de Vest, sau politica de control a producției caracteristică OPEC au contrabalansat majorarea consumului din Asia sau revoluția tehnologiei de șist din SUA și au contribuit la evoluția ascendentă din ultimul timp a prețului țițeiului.

Explicațiile țin în principal de raportul cerere ofertă, raport influențat de evoluțiile geopolitice, nu numai de cele economice.

Cu toate acestea, Capital titrează "INCREDIBIL: Petrolul e la fel de scump ca acum 150 de ani". De ce e incredibil nu rezultă de nicăieri. Publicația exemplifică articolul cu un grafic din The Economist în care sunt prezentate evoluțiile prețului țițeiului și cele ale producției de petrol. Din grafic lipsește evoluția cererii. Dacă aceasta a crescut într-un ritm la fel de accelerat cu producția (sau și mai accelerat, ținând cont de utilizările alternative ale țițeiului care au eliminat risipa inițială), nu e de mirare că prețurile au atins niveluri similare, cu atât mai mult cu cât, în pofida noii revoluții a șisturilor bituminoase, țițeiul rămâne una din resursele din ce în ce mai rară. În plus, nu orice câmp petrolier nou descoperit este exploatabil din punct de vedere tehnologic, la nivelul actual al progresului tehnologic, și cu atât mai puțin exploatabil din punct de vedere comercial, la nivelul actual al prețurilor și al costurilor de exploatare. 

Ziarul Financiar susține că Halliburton se extinde odată cu lucrările din Marea Neagră şi gazele de şist. Halliburton, gigantul american cu o cifră de afaceri la nivel global de 28,5 miliarde de dolari, specializat în furnizarea de servicii pentru industria de petrol şi gaze, a ajuns la 67 de angajaţi în România, majoritatea amplasaţi la Ploieşti, centrul industriei petroliere locale, planurile pe termen mediu fiind de a ajunge la 100 de salariaţi.

Bursa susține că PCC SE, acţionarul minoritar al "Oltchim", şi fondul israelian de investiţii "Fortissimo Capital" vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului vâlcean. Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în România, a declarat: "Suntem implicaţi în cazul Oltchim de şapte ani, am participat la procesul de privatizare toamna trecută, iar acum luăm parte la a doua încercare de privatizare a companiei. În urmă cu o lună am depus scrisoarea noastră de intenţie, am spus că PCC este interesat să cumpere integral Oltchim, iar astăzi (n.r. ieri) ne-am unit forţele cu fondul de investiţii «Fortissimo Capital» şi am depus împreună o scrisoare de intenţie, prin care ne prezentăm dorinţa să cumpărăm Oltchim". Fortissimo Capital are active de jumătate de miliard de dolari şi investeşte, în principal, în companii publice şi private israeliene din domeniul tehnologiei şi industriei, care au nevoie de infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

Turiștii români au fost răsfățații site-urilor economice în acest weekend. După ce, joi, Energy Report remarca faptul că turiștii români, în special cei cu mașini pe benzină, cu un ochi râd cu altul plâng, plătind cea mai ieftină benzină din UE în Bulgaria și una dintre cele mai scumpe în Grecia, Economica.net a reluat tema duminică, sub titlul "Vacanță cu maşina? De unde să alimentezi ca să faci economii".

Economica prezintă prețurile publicate de CE pe 15 iulie, prețuri depășite deja ca urmare a evoluției prețului internațional al țițeiului, dar și a cursurilor de schimb. România nu mai este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, ea fiind detronată de Bulgaria. De pe 15 iulie pe 22 iulie, benzina s-a scumpit în România cu 2 eurocenți pe litru, de la 1,294 la 1,314 euro pe litru, în timp ce în Bulgaria cu doar un eurocent, de la 1,3 la 1,31 euro pe litru. În general, față de prețurile prezentate de Economica, combustibilii din întreaga Uniune Europeană s-au scumpit în medie cu 1,8 eurocenți pe litru. Cu alte cuvinte, pentru o vacanță în care are un turist român are de gând să parcurgă 2.000 de km, el trebuie să adauge la buget 3-5 euro în plus față de costurile de pe 15 iulie, prezentate de Economica.

Pretul benzinei si motorinei in statele UE (Oil Bulletin - 22 iulie)

Și Capital are sfaturi pentru turiști. De ceva vreme mulți șoferi care au parcurs șoselele franceze se plâng de mulțimea camerelor de control al traficului, multe dintre ele „asezonate” și cu câte un radar care poate reduce simțitor bugetul alocat concediului. În unele cazuri, nu multe ce-i drept, zonele supravegheate de aparate de detecție a vitezei nici măcar nu sunt semnalizate astfel încât te poți trezi amendat fără ca măcar să ști unde ai greșit. În ultima perioadă numărul de radare a crescut simțitor pe autostrăzile din Hexagon și, colac peste pupăză, a devenit ilegală și utilizarea aparatelor GPS dotate cu harta punctelor în care se află acestea, nemaivorbind de detectoare. O altă problemă pe care mulți o consideră minoră dar care poate aduce cu sine amenzi usturătoare este deținerea unei veste reflectorizante. În majoritatea statelor europene simpla existență a acesteia oriunde în mașină este suficientă. Mai puțin însă în țări precum Austria, Belgia, Olanda sau Spania. Aici nu e suficient să aveți vesta în portbagaj ci în habitaclu, astfel încât să o puteți pune rapid pe dvs. de câte ori ieșiți din mașină în zone cu vizibilitate scăzută. Capital vă recomandă să nu uitați acasă nici triunghiul reflectorizant, obligatoriu în Austria, Belgia, Italia, Elveția sau Spania și nici trusa medicală pe care mulți polițiști austrieci o caută cu obstinație.

Ziarul Financiar susține că piața produsele non-oil comercializate în cadrul benzinăriilor a fost anul trecut de peste 600 milioane de euroCele aproape 2.000 de benzinării care funcționează în România pot fi consi­derate cea mai extinsă rețea de retail, ale cărei vânzări sunt comparabile cu cele bifate anul trecut de Real, spre exemplu, jucător cu 24 de hipermarketuri şi afaceri de 650 mil. euro.

Mediafax informează că Uniunea Europeană şi producătorii de panouri solare din China au ajuns la un acord în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru încheierea disputei vizând prețurile de dumping la care companiile chineze exportă în țările europene. Camera de comerț a Chinei responsabilă de exporturile de panouri solare, care a condus negocierile din partea părții chineze, a acceptat ca panourile solare să fie exportate în UE la prețul minim de 56 de eurocenți pe watt, a spus un diplomat european. Tarifele negociate se aplică panourilor solare, dar şi componentelor folosite pentru producția acestora. Prețul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înțelegerea vor fi afectate de tarifele antidumping anunțate deja de Comisia Europeană. Deşi în prezent acestea se situează la 11,8%, de pe 6 august vor urca la 47,6%. {jathumbnailoff}

Cum se explică faptul că deși marjele de rafinare s-au micșorat agresiv în ultimul timp în Europa și se află la niveluri extrem de reduse în România, iar retail-ul suferă ca urmare a scăderii cererii cauzate de criză, rușii și fostele stete sovietice investesc în sectorul de refinare și marketing de pe Bătrânul Continent și din România? Ziarul Financiar pune astăzi o întrebare legitimă la care din păcate nu răspunde decât superficial.

În opinia unui analist citat de publicație, „interesul pentru piața locală mani­festat de firme precum SOCAR și Gaz­prom reflectă percepția acestora asupra potențialului viitor al pieței de carburanți din România“.

Din păcate însă, răspunsul nu este concludent și pentru piața vest-europeană, unde multe rafinării sau rețele de benzinării fie se închid, fie sunt preluate de companii din spațiul ex-sovietic. E puțin probabil ca rușii să fie mai eficienți decât giganții occidentali și e și mai improbabil ca aceștia să parieze pe o creștere spectaculoasă a consumului de combustibil, dat fiind numărul de mașini deținute deja de vest-europeni, dar și de bolizii cu un consum din ce în ce mai redus produși în Occident. Potrivit ZF, SOCAR și Gazprom ar paria în România pe o creștere spectaculoasă a consumului de carburanți. Gradul de penetrare al autoturis­me­lor în România va crește în perioada urmă­toare, ținând cont de faptul că se situează în prezent la aproximativ jumătate din me­dia europeană și acest lucru va conduce inerent și la creșterea consumului de car­burant“, crede Alexandra Negruț, assistant manager pe partea de servicii de consultan­ță pentru management în cadrul PwC Ro­mâ­nia, citat de ZF. Astfel, la nivelul anului 2010 erau 201 de mașini la mia de locuitori, în timp ce me­dia europeană era de 398 de mașini. Pe pia­ța auto însă semnele de revenire în­târ­zie să apară, la șase luni declinul vânzărilor de mașini noi apropiindu-se de 30%.

În plus, deși articolul publicat de ZF conține și motivațiile pentru care investițiile în noi capacități de rafinare la nivelul UE sunt improbabile, nu reușește să răspundă la întrebarea din titlu. „Industria de rafinare este una foarte intensivă în ceea ce privește capitalul. Prin urmare, costurile fixe sunt foarte mari iar o modalitate de a le reduce este aceea de a produse volume mari. Aceasta este tendința în industria de rafinare. În timp ce rafinăriile mari din România sunt de 2,5-4,5 milioane de tone pe an, unitățile construite recent sunt de zece ori mai mari, se află la malul mării pentru ușurința alimentării și sunt mai profitabile“, spune reprezentantul Accenture. Reprezentanții PwC dau și ei câțiva factori care explică, în opinia lor, de ce industria de rafinare locală și europeană este un domeniu în care sunt slabe șanse să atragă investiții pe viitor. Printre acești factori se numără scăderea continuă a consumului de carburanți, scăderea producției din Marea Nordului care forțează rafinăriile europene se importe petrol de la distanțe mai mari sau structura industriei de rafinare, unde peste 50% din rafinării sunt echipate pentru producția de benzină, deși tendința este de creștere accelerată a consumului de motorină, care a ajuns să reprezinte 75% din consumul de carburant la nivel european.

„Majoritatea capacităților de rafinare noi vor continua să apară în țări unde legislația de mediu este mai permisivă decât cea a Uniunii Europene și unde aprovizionarea cu țiței este mai facilă“, au mai precizat reprezentanții PwC, citați de ZF. 

Ultima frază conține indirect răspunsul la întrebarea pusă în titlu de ZF. Rușii, dar și azerii de la SOCAR și alte companii din spațiul ex-sovietic, se extind în Europa din două motive: primul este cel geopolitic. De-a lungul timpului, ei au reușit foarte greu să penetreze protecționista piața internă a UE, iar criza le-a deschis o oportunitate pe care nu vor să o rateze indiferent de costuri. Rafinăriile pe care le vor opera sau rețele de benzinării pe care le vor deține în UE nu vor fi mai profitabile decât cele existente, dimpotrivă chiar pe termen scurt, însă acesta este un cost pe care sunt dispuși să și-l asume pe termen lung. De ce sunt dispuși să-și asume aceste pierderi? Aici intervine cel de-al doilea motiv al extinderii pe piața europeană: avantajul competitiv, pe care îl vor exploata prin intermediul prețurilor de transfer, reprezentat de costurile relative mai mici de producție implicate de legislațiile de mediu mai permisive de care beneficiază. Cu alte cuvinte vor produce mai ieftin carburanți, la ei acasă, pe care apoi îi vor exporta în UE. Așa se explică și faptul că majoritatea investițiilor în rafinare și transport au loc în Asia și Rusia, și nu în Europa.

Capital afirmă că noi creșteri de prețuri sunt de așteptat în domeniul energiei, în contextul liberalizării pieței și al problemei certificatelor verzi, citându-l pe președintele Asociației Companiilor de Utilități în Energie (ACUE), Frank Hajdinjak. "De pe urma liberalizării sunt de așteptat și alte creșteri de prețuri, dar mai sunt și alte efecte pe care trebuie să le luăm în considerare, cum ar fi reducerea certificatelor verzi. Am discutat despre problema certificatelor verzi și pot spune că toți jucătorii din piață sunt conștienți că e nevoie de o schimbare. Sunt două aspecte care nu sunt ok la acest moment - în primul rând nu există nicio garanție că aceste certificate amânate vor fi cu adevărat răscumpărate până în 2018 și, în al doilea rând, de obicei, regula este că astfel de schimbări nu se aplică retroactiv. Aceste schimbări afectează toate investițiile care s-au făcut pe baza legislației anterioare. Avem nevoie de anumite garanții pentru aceste certificate verzi, care sunt amânate în acest moment", a spus Frank Hajdinjak.

Ziarul Financiar anunță că Vitol Group, una dintre cele mai mari case de comerț cu țiței din lume, cu venituri de 300 mld. dolari în 2012, va intra în afacerile cu energie pe piața românească, după ce a primit licența de furnizare a energiei electrice din partea autorității de reglementare (ANRE).

Activitățile de trading se vor desfășura prin Vitol Gas and Power BV, o divizie a grupului elvețian a cărei sucursală în București a fost înregistrată în luna martie a acestui an. Reprezentanții Vitol nu au oferit detalii asupra planurilor grupului pentru piața românească. „Nu pot comenta pe acest subiect. Este încă foarte devreme“, a declarat pentru ZF Fabian Gmuender, purtătorul de cuvânt al Vitol. Anterior, Vitol a participat pe piața locală în tranzacții cu cărbune și certificate de emisii de CO2, derulate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Mediafax prezintă agenda pe care ministrul britanic al Energiei, Edward Davey, o va avea la București, potrivit ambasadorului Martin Harris: viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, exploatarea gazelor de șist și energia nucleară.

"Acestea sunt întrebări foarte importante pentru viitorul politicii energetice: cum să explorezi și să exploatezi gazele de șist într-un mod sigur, cum să dezvoltăm energia nucleară, care este viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, cum stabilim un plafon pentru reducerea emisiilor de carbon pentru a avea un impact asupra încălzirii globale?", afirmă ambasadorul britanic la București într-un comentariu postat marți pe blogul său. El mai punctează că România și-ar putea asigura în anii următori o creștere anuală de 0,5% a PIB-ului său numai din tranzacționarea certificatelor verzi, fiind una dintr ețările care va beneficia cel mai mult de pe urma obiectivului UE de a-și reduce emisiile de CO2 cu 30% până în 2020.

Decalajul dintre salariul bugetarilor sau al angajaților din companiile de stat și cele ale slujbașilor din sectorul privat din perioada 2005-2008 a fost principalul motiv pentru adâncirea deficitului bugetar, care a condus la semnarea a două acorduri cu Fondul Monetar Internațional, concretizate în adoptarea de măsuri de austeritate pentru întreaga populație a României.

Că istoria are tendința de a se repeta nu e o noutate, însă în România frecvența cu care guvernanții repetă greșelile din trecut este îngrijorătoare. Așa se face, că în numai un an de guvernare, alianța PSD-PNL a reușit să revină la prostul obicei de a se ghida numai după logica politică, ignorând-o pe cea economică

În general, guvernanții au tendința de a-și motiva repulsia pentru privatizare prin invocarea interesului național sau a celebrei formulări "nu ne vindem țara". În realitate, pentru politicienii aflați la putere, controlarea principalelor companii din domeniul energetic reprezintă o adevărată mină de aur, pot câștiga voturi prin menținerea unor prețuri reglementate sub nivelul pieței și își pot asigura susținerea financiară pentru viitoarele campanii prin acordarea unor contracte preferențiale sponsorilor politici. În plus, își pot răsplăti și rudele și prietenii pentru susținerea morală măcar din durele bătălii electorale. Așa se face că salariile în aceste companii pot ajunge la un nivel de neimaginat, nici măcar petru puternicele multinaționale care activează în economia românească.

Economica.net prezintă salariile incredibile din companiile de stat din energie. Acestea depășesc chiar și de 3 ori lefurile din firmele private din același domeniu. De exemplu, la Transelectrica câștigul mediu este de aproape 5.000 de lei, la Nuclearelectrica  este de 7.000 lei, iar la Hidroelectrica de 6.400 lei. Nu în ultimul rând, la Oltchim, salariul mediu ajunge la 4.000 de lei. Aceasta în contextul în care salariul mediu în firmele private similare sunt mult mai mici. La Arcelor Mittal se câștigă în medie 1.700 de lei, iar la Alro Slatina 3.300 de lei, potrivit bugetelor acestor companii.

Revista Capital anunță și ea că, într-un singur an, cheltuielile de personal din administrație au crescut cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată și neadaptată la tendințele globale, de înghețare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient și pe guvernanți, care se zbat de o lună în declarații privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferențiat de la stat la privat și elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deși atât sindicatele, cât și mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate.

Ziarul Financiar tratează aceeași temă, atrăgând atenția asupra cazului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția înființată prin comasarea comisiilor de monitorizare a pieței de capital, a asigurărilor și pensiilor private, a aprobat noua organigramă cu 856 de angajați, potrivit unor surse din cadrul instituției.

Noua organigramă prevede cu 300 de angajați mai mulți decât angajații preluați de la fostele comisii de supraveghere, în condițiile în care rațiunea de înființare a ASF a fost tocmai reformarea supravegherii prin optimizarea costurilor și creș­terea eficienței. La înființare ASF a preluat circa 540 de angajați de la fostele comisii CNVM, CSSPP și CSA. Preșe­din­tele ASF Dan-Radu Rușanu și Mircea Ursache, vice­pre­ședin­tele ASF responsabil de piața de capital, au declarat că ASF va reduce cu 15% personalul rezultat din comasare, deci noua entitate trebuia să aibă 465 de angajați și nu 856.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim-vicepre­ședintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă. „Nu este încă nimic definitivat. Față de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcție nouă de supraveghere integrată, responsabilă de supravegherea grupu­rilor financiare, și o direcție de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus el.

Mediafax anunță că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a eliminat plata componentelor tarifului de transport pentru tranzacțiile de import-export de energie cu scopul de a „stopa“ procedura de infringement începută de Comisia Europeană (CE) împotriva României. CE a inițiat, în 2011, o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că Guvernul percepea tarife pentru tranzacțiile de import și export al electricității. România are capacități reduse de export al electricității și, în prezent, se confruntă cu un exces de capacitate de producție. În privința gazelor naturale, România nu are deocamdată capacități fizice de export, însă Guvernul intenționează să construiască linii de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria.

O altă măsură adoptată vineri de ANRE este introducerea tranzacțiilor cu gaze naturale, atât prin intermediul OPCOM, cât și al Bursei Române de Mărfuri. HotNews amintește că intenția de înființare a unor platforme de tranzacționare a gazelor a existat încă de anul trecut, însă a fost greu de pus în aplicare din cauza rivalității dintre cele societăți și din cauza împotrivirii jucătorilor de pe piață. După înființarea celor două burse, rămâne de văzut cine vor fi participanții pe aceste piețe, în condițiile în care operatorii privați nu sunt obligați să vândă centralizat,  așa cum se întâmplă în cazul energiei electrice. Legea 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale nu prevede această obligativitate în cazul gazelor naturale. Legea prevede doar în cazul energiei electrice ca tranzacțiile sa se desfășoare "pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu". Excepție fac cantitățile livrate pe piața reglementată. Practic, producătorii și furnizorii vor participa pe aceste piețe doar dacă doresc.

Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Până să-și vadă îndeplinite visurile de reindustrializare a Europei, respectiv României, tehnocrații și politicienii de la Bruxelles și București vor trebui să se mulțumească cu realizarea unui deziderat mai puțin ambițios, și anume cel al stopării dezindustrializării Bătrânului Continent. Ambițiile ecologice ale Bruxelles-ului, care se percepe drept o adevărată avangardă în lupta împotriva poluării au avut în ultimele decenii două efecte dezastruoase, relocarea unor industrii din Europa în statele emergente, în special cele din Asia și majorarea emisiilor de gaze de seră la nivel global tocmai prin această relocare în state care nu dau doi bani pe proiectele ecologice ale UE.

Din ce în ce mai mulți giganți industriali amenință Europa și România cu închiderea unor capacități de producție în cazul în care nu vor fi luate măsuri în acest sens. În acest context, se pare că ieri, premierul Ponta a purtat mai multe discuții cu importanți investitori în economia autohtonă. 

"Facem toate eforturile pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Astăzi (marți - n.r.) a fost președintele OMV în România, în vizită, tocmai ca să discutăm de investițiile în continuare. Astăzi am vorbit o jumătate de oră și cu domnul Mittal, cum să facem să ținem - că se cam închid în Europa combinatele siderurgice - companiile. Nu a dat cu pumnul în masă, el spune că în Europa, dacă nu se face ceva, nu va mai fi competitiv și profitabil să se producă oțel, se va produce dar în Rusia sau în China.", a spus Ponta, citat de Economica.net.

Tot în domeniul gazelor, se pare că lucrările de construcție la gazoductul Iași-Ungheni, care va conecta rețelele de gaze ale României și Republicii Moldova, ar urma să fie lansate pe 27 august, în prezența premierilor din cele două state și a comisarului european pentru Energie, Guenther Oettinger. Cel puțin așa a declarat marți, la București, șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă, citat de Agerpres.

Ziarul Financiar anunță că firma Genesis Biopartner, cu capital suedezo-român, a investit 5 milioane euro într-o centrală de cogenerare cu puterea de 1 MW, situată în Filipeștii de Pădure, județul Prahova, care va furniza energie electrică în rețea și abur tehnologic pentru fabrica de mezeluri Cris-Tim din aceeași localitate. Capital susține că materia primă pentru alimentarea generatorului constă în masă verde, de regulă porumb, dar și alte plante furajere, precum și deșeuri organice. Stația procesează zilnic 49 de tone de substrat organic și produce 1 MW energie electrică și 1,5 MW echivalent energie termică.

Visul României de a nu mai depinde de prețul gazelor de import stabilite de Gazprom s-a năruit odată cu eșecul proiectului Nabucco Vest. Drept urmare decidenții autohtoni s-au reorientat rapid în favoarea exploatării gazelor de șist, în speranța ca într-un orizont mai mult sau mai puțin îndepărtat, economia Românei să poată deveni independentă energetic. Drept urmare, râul, ramul sunt mai nou prieteni numai exploatării gazelor de șist.

Ultimul exemplu, un raport al Agenției de Resurse Minerale, publica de Economica.net, precizează că „nu există o deosebire netă între zăcămintele de gaz sau de petrol convenționale şi neconvenționale. Diferența apare la modul de stocare a lor precum şi la metodele de exploatare utilizate”.

Tot referitor la posibile explorări în acest domeniu se referă și un articol din Ziarul Financiar, "Agricultorii din Curtici reclamă amenințarea "fracking-ului" în vestul țării. MOL, titularul licenței de explorare, insistă că nu este interesată decât de gaze naturale convenționale". Potrivit Capital, Panfora Oil & Gas, filiala Grupului MOL pe segmentul de explorare și producție de hidrocarburi în România, neagă acuzațiile și reafirmă că nu a fost și nu este interesată nici de explorarea și nici de exploatarea gazelor de șist în perimetrul Ex-6 Curtici și nu va desfășura niciun fel de lucrări legate de gaze de șist în acest perimetru. În plus, compania este pregătită să semneze angajamente legale în acest sens cu reprezentanții autorităților locale, ai societății civile sau cu alte părți interesate.

Tot Capital anunță că Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii petroliere la sondă a grupului Rompetrol, deschide o sucursală în Libia şi o alta, în Irak, regiunea Kurdistan.

Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Revista presei energetice autohtone

Capital are în ediția online de ieri un titlu care mai mult ca sigur i-a făcut invidioși pe șefii Ziarului Financiar, cunoscuți pentru naționalismul lor economic: "Producția de energie sub Ceaușescu: în 1980, produceam mai multă decât Japonia". Rezultatul publicării acestui titlu nu s-a lăsat așteptat: peste 25 de mii de accesări și 240 de comentarii!

Datele prezentate sunt luate de pe site-ul Băncii Mondiale și sunt foarte probabil destul de credibile. "În anii '80, în plină epocă ceauşistă, România producea,  peste 50.000 de kilotone echivalent petrol de energie (52.586 kt în 1980, 54.704 kt în 1981, 55.153 kt în 1982). În primii ani care au urmat Revoluţiei, producţia de energie a României s-a prăbuşit: în 1992 mai produceam doar 34.494 kt, pentru ca în 2010, ultimul an pentru care există date la Banca Mondială, producţia să ajungă la 27.441 de kilotone echivalent petrol. Jumătate din cât producea Ceauşescu în anii 80", susține Capital.

Însă ceea ce i-ar face invidioși pe cei de la ZF, dincolo de titlu, este elanul revoluționar care străbate lead-ul articolului: "Există domenii în chiar România a involuat drastic de la căderea comunismului, iar acest lucru este confirmat de cifre. Mai trist este că aceste domenii sunt unele de o importanţă colosală, strategică. Era bine dacă pe aceste domenii creşteam, nu ne duceam la vale. Unul dintre ele este producţia de energie".

Din articol lipsește orice punere în context, nu este amintit nici măcar faptul că România nu este singura țară care a trecut printr-un astfel de proces. Mult lăudata Polonie, de exemplu și-a înjumătățit și ea producția față de cea înregistrată în 1978. În plus, nu se amintește că energia este sectorul economic cu cele mai limitate resurse, iar supraexploatarea acestora într-o perioadă duce la diminuarea producției în perioada următoare, în absența unor masive investiții în tehnologie care să permită exploatarea unor resurse neprofitabile la prețurile și tehnologia curentă. Majoritatea zăcămintelor din România au ajuns deja la maturitate, prematur s-ar putea spune. De asemenea, nu se face nici o referire la costurile de exploatare de pe vremea comunismului, nici la risipa rezultată din exploatare din acea vreme. Nici utilizarea ineficientă a acestor resurse nu este amintită, pe seama ei fiind făcută industrializarea forțată a României, industrializare ineficientă și fără legătură cu cererea. Cu toate acestea, dată fiind importanța "colosală" a domeniului, în opinia redactorilor Capitalului, probabil că Romgaz ar trebui acuzat de trădare, iar companii private, precum Petrom, de subminarea economiei naționale.

Același Capital publică un articol cu un mesaj total opus primului: Sectorul petrolier, polul investiţiilor din economia românească. Rezultatul: 1.700 de accesări și un comentariu! "În timp ce statul a redus la limită fondurile alocate investiţiilor, iar siderurgia vine cu veşti proaste, sectorul de petrol şi gaze din România este un magnet pentru investiţii, iar rezultatele nu întârzie să apară. (...) Cei trei mari piloni ai sectorului oil&gas din România - Petrom, Rompetrol şi Lukoil - au realizat în 2012 investiţii de câteva miliarde de lei în explorare şi rafinare. Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat din Kazahstan – KazMunaiGas, a reuşit să finalizeze, în a doua parte a anului trecut, programul de modernizare a rafinăriei Petromidia, o investiţie de 385 milioane de dolari, prin care capacitatea de rafinare a crescut de la 3,5 milioane de tone pe an la 5 milioane de tone pe an. Astfel, rafinăria de la malul mării a devenit cea mai mare din România, iar investiţiile nu se opresc aici – kazahii şi-au planificat în acest an investiţii de peste 100 milioane de dolari pentru continuarea creşterii performanţei rafinăriei. Investiţii în rafinare sunt programate şi de OMV Petrom la Petrobrazi, după ce anul trecut au fost alocate circa 900 milioane de lei, adică aproape 18% din totalul investiţiilor realizate anul trecut, în special către programul de modernizare a rafinăriei din Ploieşti.", susține Capital.

ZF nu se dezice însă și se întreabă "Cum au ajuns romanii sa platească pentru apă, gaze, electricitate și căldura chiar și cu 160% mai mult decât acum 7 ani?". "Este o schimbare în coşul de consum, în sensul că un procentaj din ce în ce mai mare din cheltuielile lunare merg către plata utilităţilor şi către mâncare. Ne-am întors practic la nivelul din 2005", spune analistul economic Dragoş Cabat. El spune că tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor pentru utilităţi publice în totalul cheltuielilor unei gospodării va continua şi în anii următori, în contextul în care sunt prevăzute începând cu a doua jumătate a anului acesta până în 2017-2018 noi scumpiri la gaze şi electricitate, ca urmare a liberalizării pieţei. "Impactul va fi puternic atât la nivelul inflaţiei, cât şi la nivelul consumului şi al puterii de cumpărare", mai spune Cabat.

Tot ZF susține că benzinăria Rompetrol din Mogoşoaia s-a transformat de ceva vreme într-un laborator în mărime naturală unde al doilea cel mai mare jucător din piaţa de carburanţi locală experimentează modul în care ar trebui să arate în viitor punctele de alimentare ale grupului petrolier. Când conceptul va fi definitivat, schimbarea se va aplica la nivelul întregii reţele şi va include şi cele 150 de noi benzinării pe care Rompetrol la va deschide în România în termen de cinci ani de zile. 

Economica.net anunță că Transelectrica a început, de curând, să dea detalii şi despre cantitatea de energie fotovoltaică care se produce în România.  Pe pagina unde compania arată, în timp real, producţia de energie a României pe categorii de producători a apărut şi rubrica fotovoltaic. Astfel, România a ajuns să aibă şase tipuri de producători de energie: termo, hidro, nuclear, carbune şi gaze, eolian şi fotovoltaic

Ieri dimineaţă producţia de energie fotovoltaică de 4 MW. Spre prânz scăzuse la 2MW. În totalul de peste 8.000 de MW produşi fotovoltaicul încă nu contează, dar eolianul, cealaltă sursă de „energie verde”, are zile când chiar depăşeşte ca pondere hidro şi nuclear.

Revista presei energetice autohtone

Stirea zilei de azi vine din prestigioasa revista Capital, care tine sa ne informeze ca se termina benzina. Numai in titlu si numai la Capital, se pare, pentru ca daca citim intreg articolul, logica, si nu redactorul revistei, ne spune spune, dimpotriva, ca daca masinile devin mai eficiente energetic la nivelul actual de rafinare, vom avea un excedent de benzina pe piata si nu un deficit.

De altfel, textul articolului e plin de contradictii. “Tinand cont de revenirea economiei si de scaderea usoara a pretului la benzina in SUA, ramane de vazut daca tendinta de cumparare a autovehiculelor cu consum redus de carburanti va continua”, sustine autorul. Se vede ca acesta n-a mai vizitat de mult SUA si nici nu prea a citit ziarele in ultimul timp, pentru ca ar sti ca o familie medie din Statele Unite a cheltuit pe benzina in 2012 aproximativ 2.912 dolari, echivalentul a 4% din veniturile gospodariei inregistrate inainte platii taxelor. Procentul de 4% este cel mai ridicat din ultimele trei decenii, cu exceptia anului 2008, cand s-a inregistrat o rata similara. Iar pretul mediu al galonului de benzina in SUA este de 3,52 dolari, in crestere cu 17 centi fata de nivelul inregistrat in urma cu o saptamana. In plus, indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a inchiderii mai multor rafinarii de pe coasta de Est, atingand cel mai inalt nivel din acest an si cel mai ridicat din octombrie 2012. De departe, cel mai import element al stirii Capital este ilustratia, insa nu putem sti daca cel care apare in poza este autorul articolului inainte de a-l scrie.

Economica.net ne informeaza ca Complexul Energetic Hunedoara (CEH) crede inca in minuni. Sau daca nu in minuni, in chinezi, dupa modelul Complexului Energetic Oltenia. CEH asteapta, intr-o luna, un investitor interesat sa construiasca la Mintia un grup energetic nou de 400 MW, pe gaze, care ar urma sa coste circa 700 de milioane de dolari. Investitia ar urma sa se desfasoare de catre o firma mixta in care CEH sa vina cu aportul in natura, reprezentand activele aferente Complexului, iar investitorul selectat cu lichiditatile care sa asigure integral costurile de constructie a noului grup.

Tot Economica.net, citand agentia Mediafax, prezinta promisiunea reprezentanţilor Chevron, care cred ca Romania ar putea deveni autonoma din punct de vedere energetic odata cu inceperea exploatarii gazelor de sist daca gigantul petrolier american va gasi suficiente resurse de gaze in cele doua zone din tara unde si-au planificat sa faca foraje de extractie.

Cititi si:

Benzina goleste buzunarele americanilor

Prețul benzinei va atinge un nou record