A murit Marc Rich, personaj legendar și controversat al lumii resurselor naturale, cu biografie de film polițist și multiple legături cu România

Marc Rich, personaj legendar și controversat, considerat de mulți creatorul pieței mondiale de trading spot a petrolului, întemeietorul gigantului mondial al resurselor naturale Glencore și care a avut de-a lungul vieții multiple legături cu România, intenționând inclusiv să cumpere Petrom de la statul român, a murit în Elveția, la vârsta de 78 de ani.

În Statele Unite, notorietatea lui Marc Rich s-a legat, printre multe altele, de o condamnare federală la adresa sa, pronunțată în anii 80. Pentru a evita închisoarea, Rich a fugit din țară. El a fost grațiat de către președintele american Bill Clintin două decenii mai târziu.

Nu doar biografia, ci și aparițiile sale, de multe ori cu un trabuc cubanez în colțul gurii, aveau ceva de film polițist și de spionaj. Este considerat de către mulți din industrie creatorul pieței mondiale de trading spot a petrolului, prin care tranzacțiile internaționale cu țiței s-au democratizat mult, spărgându-se monopolul dominant al marilor producători de profil.

După ce a fugit din Statele Unite, Marc Rich a creat o companie de trading de mărfuri și resurse naturale, care ulterior s-a dezvoltat și a devenit gigantul mondial de astăzi, Glencore Xstrata.

Fuga a survenit în 1983. Prin conexiunile sale la nivel înalt, Rich a aflat cu câteva ore înainte că urmează să fie condamnat la închisoare pentru 50 de capete de acuzare, printre care fraudă, extorcare de fonduri, comerț ilegal cu Iranul în timpul embargoului economic, precum și evaziune fiscală de aproape 50 de milioane de dolari.

Marc Rich a fost grațiat de către președintele american Bill Clinton în 2001. Potrivit unor articole din presa americană și israeliană, pentru grațierea sa ar fi intervenit nume grele din elita politicii mondiale, cum ar fi regele Juan Carlos al Spaniei, premierul israelian Ehud Barak, primarul Ierusalimului Ehud Olmert și fostul șef al Mossad-ului Shabtai Sharit.

Marc Rich și-a susținut întotdeauna nevinovăția. „Le-am cumpărat țițeiul, ne-am ocupat de transport și l-am vândut. Iranienii nu puteau face asta ei înșiși, din cauza embargoului, așa că am făcut-o noi pentru ei”, declara Rich într-o carte autobiografică din 2009, referitor la tranzacțiile cu Iranul incriminate de justiția americană.

Legăturile cu România

Marc Rich ajunsese să controleze un imperiu economic în valoare de mai multe miliarde de dolari, în care intrau resurse naturale localizate din Rusia și până în Malaezia, o flotă impresionantă de vase petroliere, precum și operațiuni de trading cu mărfuri derulate la Londra, Hong Kong și New York. Avea prieteni în rândul tuturor elitelor mondiale, fiind apropiat al fostului secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, și al vedetei de operă Placido Domingo, printre mulți alții.

Trăia într-o vilă de 10 milioane de dolari în Spania, la Costa Brava și era coproprietar al studiourilor 20th Century Fox. A donat sume mari de bani unor organizații de caritate și culturale din Elveția și Israel.

Potrivit arhivelor Congresului Statelor Unite, legăturile lui Marc Rich cu România încep din anii 80, când Rich a derulat cu regimul Ceaușescu mai multe tranzacții cu petrol și alte mărfuri. De asemenea, Rich a primit de la statul american subvenții în valoare de aproape 100 de milioane de dolari pentru a vinde grâu ieftin în state precum România, China sau Arabia Saudită. Aceste operațiuni au fost ulterior investigate de către o comisie a Congresului SUA, fără nici o urmare.

Alte surse vorbesc despre tentativa lui Marc Rich de a prelua Petrom și Petromidia de la statul român, prin intermediul Glencore, legendarul trader asociindu-se în acest sens inclusiv cu Dan Voiculescu. În cele din urmă, Glencore a pierdut cursa pentru privatizarea Petrom în favoarea austriecilor de la OMV, iar pe cea pentru Petromidia în favoarea lui Dinu Patriciu. 

Prin Glencore sau alte firme și intermediari, numele lui Marc Rich se mai leagă de afaceri și alte operațiuni derulate cu RAFO Onești, Termoelectrica, Rompetrol, Moldomin, ALRO Slatina. Avea de asemenea legături cu Frank Timiș. Unele surse vorbesc despre un joc dublu făcut de Rich între serviciile de informații americane și cele rusești.

Afaceri cu statul, chiar și după condamnare

Nu s-a știut niciodată exact care era valoarea exactă a averii lui Marc Rich. În 2010, Forbes i-a estimat activele la peste 1,5 miliarde de dolari și l-a clasat pe locul 937 în topul miliardarilor lumii.

În urma condamnării care l-a obligat pe Rich să fugă din SUA, firmele sale s-au recunoscut vinovate pentru 35 de de capete de acuzare de evaziune fiscală și au plătit amenzi de 90 de milioane de dolari. Dacă nu ar fi fost grațiat de Clinton, Rich, poreclit El Matador pentru talentul său de a ieși din situații aparent fără ieșire, risca să ia, cumulat, pentru toate acuzațiile, peste 300 de ani de pușcărie.

Grațierea a fost aspru criticată, fiind caracterizată de foști oficiali ai Departamentului de Justiție al SUA drept „revoltătoare” și „dezgustătoare”. Ruddy Giuliani, pe atunci procuror federal, s-a declarat șocat de decizia președintelui Clinton și a cerut reluarea investigațiilor în cazul Marc Rich.

Marele trader a deținut de-a lungul timpului, concomitent sau pe rând, pașapoarte de cetățean american, spaniol și israelian. A reușit timp de 20 de ani să se ascundă de o echipă internațională de experți judiciari și investigatori însărcinată cu prinderea și aducerea sa înapoi în SUA.

Condamnarea nu a împiedicat statul american să continue să facă afaceri cu firmele lui Rich, cum ar fi vânzările subvenționate de cereale în state cu regimuri totalitare precum România. În 1988 și 1989, investigatorii au aflat că o firmă controlată de Rich a vândut nichel, cupru și zinc de 30 de milioane de dolari monetăriei Statelor Unite și că Departamentul de Interne al SUA a aprobat cerere a US Virgin Islands pentru a i se permite lui Rich să finanțeze achiziția unei fabrici de aluminiu în St. Croix.

Scurtă biografie

Marc Rich s-a născut în 1934 în Belgia, la Anvers, într-o familie evreiască, ce a fugit de ocupația nazistă în SUA la începutul anilor 40. În America, tatăl lui Marc a deschis un magazin de bijuterii în Kansas City, Missouri.

Un raport al conducerii liceului urmat de Rich, din 1952, îl descrie pe acesta ca fiind extraordinar de determinat, creativ în mod activ, cu o mare putere de control, extraordinar de stabil nervos și emoțional și extrem de dispus să-și asume responsabilități.

Familia lui Rich s-a mutat la New York, în Queens, în 1950, iar tatăl a deschis firma Melrose Bag & Burlap Co, care importa din Bengal pentru a face. Ulterior, tatăl lui Rich a deschis o firmă de trading de mărfuri și produse agricole și a participat la înființarea Băncii Americano-Boliviene, alături de foști parteneri de afaceri.

Marc Rich s-a înscris la facultatea de business a Universității din New York, dar a renunțat la ea în 1954, pentru a lucra la o firmă de trading. A ajutat la extinderea internațională a acesteia, în Bolivia, Cuba și Spania. În 1974 a fondat Marc Rich & Co, alături de Pincus Green, și a făcut trading de mărfuri prin aceasta până la condamnarea din 1983.

Rich a înființat Glencore, precum și multe alte firme, în Elveția, în cantonul Zug, după ce a fugit din SUA. A fost însurat de două ori, prima dată cu compozitoarea Denise Eisenberg, de care a divorțat în 1996. Au avut două fiice, una din ele murind de leucemie la vârsta de 27 de ani. A divorțat și de a doua soție, Gisela Rossi, și i-au supraviețuit două fiice – Ilona Schachter-Rich și Danielle Kilstock-Rich.