„(In)dependența energetică”, concept relativ. România, pe locul 2 în UE la consum energetic din resurse locale

România s-a numărat în 2011 printre statele Uniunii Europene cel mai puțin dependente de importurile de energie, cu o pondere de 21% a resurselor provenite de peste hotare în consumul intern.

Cele mai scăzute rate de dependențî de importurile de energie din blocul comunitar s-au înregistrat în 2011 în Estonia (12%), România (21%), Cehia (29%), Olanda (30%), Polonia (34%) și Marea Britanie (36%), potrivit datelor Eurostat.

În schimb, Malta (101%), Luxemburg (97%), Cipru (93%) și Irlanda (89%) au fost statele cele mai dependente energetic din UE in 2011.

Singurul exportator net de energie a fost Danemarca, cu o rată negativă de dependență, de -9%.

5 state acoperă două treimi din consumul UE

În 2011, rata de dependență de importurile de energie a Uniunii Europene a fost de 54%, aproape neschimbată din 2008 încoace.

Cei mai mari consumatori de energie din UE au fost anul trecut Germania, cu 316 tep (tone echivalent petrol), Franța, cu 260 tep, Marea Britanie, cu 199 tep, Italia, cu 173 tep, și Spania, cu 129 tep,

Cele cinci state au avut, cumulat, o pondere de aproape două treimi în consumul total al UE27.

23 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a consumului de energie în perioada 2008-2011, iar în patru țări a crescut consumul de energie.

Cel mai mare declin s-a înregistrat în Lituania (-24,5%), Irlanda și Grecia (ambele cu -12,3%), România (-10,2%), Spania și Marea Britanie (ambele cu -9,4%).

Cele mai mari creșteri au fost consemnate în Malta (+16,9%) și Estonia (4,8%%).

O fi bine, o fi rău?

Consumul de energie electrică în economie a crescut în 2012 cu 3,6% față de anul anterior, de la 34,42 miliarde KWh la 35,48 miliarde KWh, potrivit estimărilor Institutului Național de Statistică (INS).

Potrivit INS, anul trecut economia a consumat 35,48 miliarde KWh de energie electrică, reprezentând 67% din consumul total din România, în vreme ce, în 2011, consumul de energie electrică din economie s-a cifrat la 34,42 miliarde KWh, adică 65,2% din consumul total din acel an.
 
De obicei, majorarea consumului de energie electrică al companiilor este considerat un semnal de creștere a economiei, însă este foarte posibil ca nu acesta să fi fost cazul economiei românești anul trecut.
 
„După cum știți, creșterea economică în 2012 a fost aproape inexistentă, aproape de zero”, declara, la finalul lunii trecute, șeful delegației FMI în România, Erik de Vrijer.
 
În plus, intensitatea energetică a economiei românești, reprezentând consumul de energie necesar pentru a produce o unitate de 1.000 de euro de PIB, exprimat în kilograme echivalent petrol, este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, semn de ineficiență accentuată.
 
Astfel, potrivit Consiliului Fiscal, intensitatea energetică a economiei românești este de 396 de kilograme echivalent petrol/1.000 de euro, față de o medie UE de 146 kilograme echivalent petrol/1.000 de euro.