Pretul combustibililor, sub asediul bancilor centrale si sub embargoul UE

Soferii nu vor avea un an bun in 2012, pretul combustibililor urmand a se majora, insa nu numai ca urmare a cresterii cererii de petrol in statele asiatice si in general in noile state emergente precum Rusia sau Brazilia. Doua noi evenimente vor pune presiune pe pretul petrolului, unul pe cerere, politicile monetare laxe ale Fed si BCE, iar celalalt pe oferta, embargoul impus de UE Iranului. Embargo care risca sa se transforme intr-unul impus de catre Iran statelor europene si cu aplicabilitate imediata

Statele europene nu vor mai fi nevoite sa astepte pana la 1 iulie 2012 pentru a nu mai importa petrol din Iran. "Financial Times" a anuntat saptamana trecuta ca Iranul intentioneaza sa interzica cu aplicare imediata exportul de produse petroliere in UE.

Purtatorul de cuvant al Comisiei pentru energie a Parlamentului iranian, Emad Hosseini, a anuntat finalizarea unui proiect de lege in acest sens. "Daca planul este aprobat, Guvernul va fi nevoit sa stopeze orice export catre Europa, inainte ca embargoul acesteia sa fie efectiv pus in practica", sustine oficialul iranian. Vocea sa nu este singulara, mai multi parlamentari, dar si cotidianul "Kayhan", al carui redactor-sef este numit de liderul suprem iranian, aiatolahul Ali Kameni, pledand pentru acest raspuns adresat statelor occidentale.

"De ce nu sistam imediat exporturile catre statele europene pentru a le inlocui cu numerosii consumatori dispusi sa cumpere petrolul iranian?", se intreaba retoric publicatia intr-un editorial. Numerosii consumatori la care aceasta face trimitere sunt reprezentati in special de statele asiatice, printre care Japonia si China, care au refuzat solicitarea presedintelui american Barak Obama de a pune un embargou similar Iranul.

In plus, Iranul a avertizat ca ar putea bloca Stramtoarea Ormuz, care este tranzitata de 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, din cauza sanctiunilor occidentale.

FMI: majorari de preturi cu 20-30%

Raspunsul Teheranului era, de altfel, previzibil. Lawrence Eagles, sef al departamentului de cercetare in domeniul petrolier la JPMorgan, avertizase ca probabil Iranul va prelua initiativa in razboiul comercial cu UE, sustinand ca, in acest caz, oferta se va reduce intr-un ritm mai accelerat decat cel estimat de piata si va conduce la o inflamare a spiritelor si preturilor.

In sprijinul afirmatiilor sale a venit un raport prezentat de Fondul Monetar International (FMI) reprezentatilor G-20 care s-au reunit recent la Mexico City. Potrivit FMI, pretul petrolului ar putea creste cu 20-30% daca Iranul va opri exporturile de petrol ca urmare a sanctiunilor impuse de Statele Unite si Uniunea Europeana.

Potrivit FMI, sanctiunile financiare impotriva autoritatilor de la Teheran "ar putea fi echivalente cu un embargo petrolier" si ar implica un declin al livrarilor cu aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, din partea celui de-al cincilea mare producator de titei la nivel mondial. Volumul livrarilor de petrol pierdute ar fi comparabil cu pierderile de productie inregistrate de Libia anul trecut, din cauza razboiului civil care a dus la cresterea pretului titeiului la peste 100 de dolari pe baril.

De altfel, miercurea trecuta, titeiul crud a atins un nivel de 110,89 dolari pe baril. Si alti factori au contribuit la acest lucru, precum decizia Fed de a anunta o epoca a dobanzilor "exceptional de reduse" pana in 2014.

Comentariile venite din partea FMI amplifica presiunile asupra administratiei Obama, care incearca sa convinga tari din intreaga lume sa reduca importurile de petrol iranian fara ca acest fapt sa duca la cresterea preturilor titeiului, inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite, din noiembrie.

Pentru Europa, nici nu putea exista un moment mai prost ales, in conditiile in care singura sansa in vederea atenuarii crizei datoriilor suverane era stimularea cresterii economice. BCE deja desfasura eforturi in acest sens, imprumutand bancile comerciale cu 500 de miliarde de euro in decembrie, pentru ca in februarie sa le mai aloce acestora alte 1.000 de miliarde. Toti acesti bani vor alimenta cererea de petrol si vor valida noile preturi in ascensiune, ca urmare a reducerii ofertei, impusa prin propriul embargo.