Lichidarea companiei de proiect pentru conducta Constanța-Trieste, introdusă de statul român pe ordinea de zi a AGA de la Oil Terminal

Statul român, acționar majoritar la operatorul de transport și depozitare țiței Oil Terminal, a cerut introducerea pe ordinea de zi a AGA companiei din 13 august a unui punct privind aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie, conform situațiilor financiare la data lichidării.

În AGA de la Oil Terminal se va mai discuta mandatarea reprezentanților Oil Terminal în adunarea acționarilor PEOP – PDC pentru aprobarea declanșării procedurilor de lichidare a companiei și a măsurilor necesare procesului de lichidare, precum și împuternicirea directorului general, a directorului economic, a celui comercial și a șefului serviciului Juridic-Litigii din Oil Terminal în vederea reprezentării intereselor societății în raport cu partenerii asociați în PEOP – PDC la finalizarea lichidării companiei, respectiv la recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la aceasta.

În mai, Departamentul pentru Energie anunța că va începe demersurile legale pentru lichidarea companiei de proiect pentru conducta petrolieră Constanța-Trieste, la care sunt acționare companiile românești de stat Conpet și Oil Terminal, întrucât consideră că proiectul nu mai are nici o șansă de reușită. Anunțul venea la numai o lună după ce un oficial al aceluiași Departament pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută în urma unei vizite la sediul Conpet Ploieşti şi la dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţiţei prin conducte, unde ministrul a avut o serie de discuţii cu reprezentanţii conducerii societăţii de stat.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom

În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

UE visa o conductă până la Marsilia

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Pagube după Nabucco

Pe 18 iulie, Transgaz a aprobat încheierii acordului de reglementare a distribuției sumelor din contul escrow între asociatii Nabucco și asociați ai Shah Deniz.

Valoarea acestui cont este de 13,5 milioane de euro. În cursul anului 2013, înainte de a se anunța decizia Shah Deniz de a prefera proiectul alternativ, TAP, în defavoarea Nabucco, potențialii investitori din consorțiul Shah Deniz au contribuit la finanţarea costurilor de dezvoltare ale proiectului în procentele prevăzute: 50% pentru prima perioadă de finanțare (01.07.2012-31.12.2012), 70% pentru cea de-a doua perioadă de finanţare (01.01.2013-31.03.2013) şi 80% pentru cea de-a treia perioadă de finațare (01.04.2013-30.06.2013).

Cu o parte din aceste sume s-a realizat majorarea capitalului social NIC (25 miloane de euro) în numele asociaților Nabucco, restul (13,5 milioane de euro) ramânând într-un cont escrow la dispoziția tuturor părţilor, urmând a se distribui la momentul reconcilierii, moment declanșat fie de o decizie pozitivă de selectare, fie de una negativă, ceea ce s-a și întâmplat.

Potrivit ultimului raport al administratorilor Transgaz, lipsa de perspectivă a proiectului Nabucco în contextul deselectării acestuia de către Consorţiul Shah Deniz şi a incertitudinii punerii în operă a unor zăcăminte noi de gaze în viitorul previzibil în zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu a determinat asociaţii Nabucco să ia decizia lichidării companiei de proiect şi a Companiilor Naţionale Nabucco (NNC-uri), lichidare voluntară şi controlată de asociaţii NIC realizată prin intermediul unui lichidator.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru a asigura cash-ul necesar lichidării Companiilor Nabucco, NIC a transmis asociaţilor o solicitare de numerar în valoare de 6.694.174,67 euro, din care cota parte care revenea Transgaz era de 1.338.834,93 euro.

Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco. La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.