Rafinăria Lukoil de la Burgas nu poate renunța ușor la prelucrarea țițeiului rus. Guvernul bulgar solicită o excepție de la embargoul UE

Impunerea unui embargo total importului de țiței rusesc pare un deziderat ușor de afirmat, însă mai greu de implementat. Singura rafinărie din Bulgaria, cea de la Burgas, deținută de Lukoil, de exemplu, a anunțat că va avea dificultăți, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere logistic și financiar, să treacă la prelucrarea exclusiv a țițeiului de altă proveniență decât Rusia, a declarat un oficial al companiei pentru televiziunea BTV.

Potrivit reprezentantului Lukoil Bulgaria, rafinăria a fost concepută pentru a procesa țițeiul rusesc Ural și nu are în prezent alternative reale.

Din punct de vedere tehnic, ar fi posibilă rafinarea petrolului din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, dar acest lucru ar reduce capacitatea rafinăriei. Lukoil Bulgaria nu poate să majoreze ponderea țițeiului „non-standard” peste 50% din cauza constrângerilor tehnologice.

În plus, rafinăria se alimentează cu țiței rusesc încărcat în terminalul din portul rusesc Novorosisk la fiecare 3-4 zile.

Transportul unui tanc petrolier din Orientul Mijlociu, de exemplu, ar dura 25-30 de zile, iar o logistică mai complexă va crește, potrivit companiei, prețul de achiziție al țițeiului.

Dacă în primul trimestru al acestui an doar 63% din țițeiul rafinat la Burgas era de origine rusă, în prezent, este prelucrat doar țiței rusesc, deoarece oferta de pe piață cu țiței alternativ este extrem de limitată din cauza cererii crescute pentru acesta, cauzată de posibilitatea introducerii unui embargo asupra petrolului rusesc, susține Lukoil Bulgaria.

ISAB, cea mai mare rafinărie din Italia, deținută tot de Lukoil, obișnuia să cumpere 30-40% din materia primă din Rusia, restul provenind de pe piețele internaționale. Însă unul din efectele sancțiunilor impuse de statele occidentale este că ISAB este nevoită să cumpere aproape tot țițeiul brut de la proprietarul rus Lukoil, din cauză că băncile internaționale nu îi mai acordă credite.

“Deoarece nu primim credite de la nivel internațional nu putem cumpăra țiței din altă parte”, a declarat Claudio Geraci, directorul general al al ISAB, care va fi foarte probabil naționalizată de statul italian. Potrivit acestuia, din cauza lipsei creditelor bancare și companiile care lucrează cu ISAB nu vor mai fi plătite.

Situația este probabil similară și în cazul celeilalte rafinării deținute de ruși în Europa, Petrotel, la Ploiești.

Piața de distribuție a produselor rafinăriei Petrotel se concentrează către piața internă în procent de 54%, iar sub forma livrărilor către alte state membre UE și export în procent de 46%.

De altfel, în pofida unei rețineri inițiale, oficialii bulgari au anunțat că vor solicita să fie, la rândul lor, exceptați de la introducerea unui embrago total al importului de petrol.

Ministrul Economiei, viceprim-ministrul și liderul partenerului de coaliție de guvernământ, Partidul Socialist Bulgar, Kornelia Ninova, a confirmat joi că Bulgaria dorește o scutire de la embargoul propus de Comisia Europeană (CE) asupra importurilor de petrol din Rusia.

Slovacia, Ungaria și Republica Cehă au solicitat deja astfel de scutiri. O sursă UE a declarat miercuri pentru Reuters că Slovacia și Ungaria vor putea continua să cumpere țiței rusesc până la sfârșitul anului 2023, în baza contractelor existente.

Vicepremierul bulgar, Asen Vasilev, a confirmat, la rândul său, intenția Sofiei de a solicita o derogare de la embargoul propus de CE: “O poziție europeană fermă «oprim totul pentru toată lumea» este un lucru. Dar dacă există scutiri, ne vom exercita dreptul de fi la rândul nostru exceptați. Așadar, dacă Comisia Europeană ia în considerare scutiri, am dori să profităm de astfel de scutiri, deoarece va fi în interesul consumatorilor bulgari, al transportatorilor bulgari și al poporului bulgar în ansamblu”, a afirma Vasilev.

Profit.ro a anunțat că Statele din Balcani, chiar dacă o parte din acestea nu sunt membre UE, ar putea fi principalele victime ale embargo-ului impus importului de țiței rusesc. Spre deosebire de celelalte state europene, care nu au de rezolvat decât problema identificării unor alte surse și rute de alimentare cu țiței, statele balcanice se confruntă și cu altă problemă: identificarea de cumpărători sau naționalizarea principalelor rafinării și a rețelelor de distribuție a carburanților, aproximativ 50% din capacitatea de rafinare din regiune fiind controlată de companii rusești.

Întrebat de jurnaliști în Grecia dacă Serbia are o soluţie în cazul în care Europa impune un embargo importului de petrol din Rusia, președintele sârb Aleksandar Vučić a răspuns: “Vom vorbi cu NIS Petrol (al cărei principal acționar este Gazprom Neft - n.r). Nu este o problemă pentru noi dacă este (proprietar este) Gazprom sau Gazprom Neft, atâta timp cât funcționează, dar dacă ei spun că nu poate funcționa, vom găsi soluții pentru a avea țiței.

Gazprom Neft, prin NIS Petrol, operează rafinăriile din Serbia de la Novi Sad, cu o capacitate anuală de 2,6 milioane tone, și Pancevo, cu capacitate de 4,8 milioane tone.

Cum Serbia nu este stat membru UE, chiar dacă are statut de candidat, la prima vedere s-ar putea crede că embargo-ul nu i se aplică. Numai că rafinăriile din ambele state importă petrolul rusesc rafinat prin Croația, stat membru, căruia sigur îi vor fi impuse sancțiuni la importul de țiței.