Cât costă o sondă forată degeaba în Marea Neagră? Irlandezii de la Petroceltic trec la pierderi al doilea eșec consecutiv din offshore-ul românesc

GSP Petroceltic BUUN

Compania irlandeză de petrol și gaze Petroceltic a trecut la pierderi, pe primul semestru al acestui an, suma de 8,1 milioane de dolari, reprezentând costul net pentru companie al forării fără succes a unei sonde de explorare la adâncimea de 2.747 de metri în perimetrul Muridava din apele teritoriale românești ale Mării Negre.

În primele șase luni din 2014, costurile de capital ale Petroceltic în România s-au ridicat la 6,1 milioane de dolari. Pierderile totale ale companiei au fost de 57,4 milioane de dolari, de peste 3,5 ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut, fiind determinate de triplarea costurilor cu lucrări de explorare eșuate, față de S1 2013, în România, Kurdistan și Egipt, la 64,3 milioane de dolari, se arată în raportul semestrial al companiei.

În mai anul acesta, Petroceltic a anunțat că sonda de explorare Muridava-1 din perimetrul Muridava (EX-27) (Petroceltic 40% – operator, Sterling Resources 40%, Petromar 20%) a forat la o adâncime totală de 2.747 de metri, fără să descopere cantități de hidrocarburi relevante din punct de vedere comercial, irlandezii adăugând că, la acea dată, puțul era în curs de astupare și urma să fie abandonat, iar platforma de foraj - transferată în alte sectoare.

“Rezultatul forajelor de explorare este dezamăgitor, dar ne oferă o cantitate semnificativă de informații, care ne va ajuta foarte mult să luăm o decizie în legătură cu viitoarea activitate în aceste perimetre”, declara CEO-ul Petroceltic, Brian O’Cathain.

Două eșecuri la români, plus unul la bulgari

Este al doilea eșec consecutiv consemnat de irlandezi în offshore-ul românesc, după ce, în noiembrie 2013, Petroceltic anunța că prima sa sondă de explorare forată în zona de sud a perimetrului Cobălcescu Est a confirmat existența unor zăcăminte de gaze de bună calitate, însă nu suficient de mari și de accesibile pentru a fi exploatabile comercial, astfel încât compania a luat decizia de a astupa și abandona sonda.

La Cobălcescu Est, Petroceltic are o participație tot de 40%, restul concesiunii fiind deținut de Beach și Petromar, cu câte 30% din drepturi.

În pofida eșecului, Petroceltic anunța, în ianuarie, că vrea să-și majoreze anul acesta cu 35% investițiile în lucrări de explorare derulate în apele teritoriale românești ale Mării Negre, comparativ cu 2013, de la 20 milioane dolari la 27 milioane dolari. "Așteptăm rezultate potențial interesante de pe urma lucrărilor de explorare din România", spunea CEO-ul Petroceltic, Brian O’Cathain.

În mai 2013, Petroceltic a anunțat că a abandonat sonda de explorare Kamchia-1, forată în apele teritoriale ale Bulgariei din Marea Neagră, după ce prospecțiunile derulate au dus la concluzia că zăcămintele de gaze naturale de acolo nu au potențial de exploatare comercială. Sonda de explorare Kamchia-1 a fost forată la o adâncime totală de 2.887 de metri și a descoperit doar straturi de gaze neexploatabile comercial, astfel încât a fost astupată și abandonată.

Explorări prelungite din lipsă de utilaje

În raportul semestrial al companiei se mai spune că licențele de explorare deținute de Petroceltic în offshore-ul românesc prevăd o perioadă inițială de explorare de trei ani, începând cu octombrie 2011, iar recent autoritățile române au semnalat că ar fi dispuse să prelungească cu 18 luni respectiva perioadă.

Petroceltic, alături de partenerii săi de concesiune, a solicitat în februarie Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu un an și jumătate a perioadelor de explorare prevăzute în acordurile petroliere semnate cu Guvernul României pentru perimetrele Muridava și Cobălcescu, motivând că nu reușesc să găsească în timp util utilajele necesare efectuării lucrărilor de foraj.

Potrivit concesionarilor, compania românească Grup Servicii Petroliere (GSP) este singura care deține și operează o flotă proprie de platforme de foraj marin în Marea Neagră, având și experiența necesară executării unor astfel de servicii, iar la acea dată utilajele GSP fie erau angajate în alte contracte, în alte regiuni, fie erau supuse unor lucrări de modernizare.

În decembrie anul trecut, Petroceltic a anunțat că forajul primei sale sonde de explorare din perimetrul Muridava, programat pentru prima parte a anului 2014, va fi amânat.

Compania a precizat că, după terminarea forajelor la prima sondă de explorare (Cobălcescu Sud-1), efectuat în zona de sud a perimetrului Cobălcescu Est, platforma GSP Prometeu a revenit la baza din Constanţa, pentru efectuarea unor lucrări neprogramate, dar necesare, de mentenanţă. Din cauza acestor lucrări, programul de foraje la blocul Muridava a fost amânat pentru sfârşitul primului trimestru 2014.

Primele prospecțiuni s-au executat în anii ’80

În 2012, Petroceltic a derulat lucrări de prospecțiune seismică 3D în cadrul blocurilor Muridava și Cobălcescu Est din Marea Neagră, obținând date de o „înaltă calitate”, a anunțat compania, cu ocazia prezentării rezultatelor pe anul respectiv.

La Muridava s-au executat unele prospecțiuni seismice limitate, 2D, în anii ’80, care au dus la descoperirea de petrol și gaze. Cele două blocuri de explorare din sectorul românesc al Mării Negre sunt subexplorate, din cauza faptului că fac parte dintr-o zonă care, multă vreme, a constituit obiectul unei dispute teritoriale între România și Ucraina. Disputa a fost tranșată în 2009 în favoarea României de către Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

„Interesul industriei de petrol și gaze (pentru sectorul românesc al Mării Negre – n.r.) a crescut după descoperirile sondelor Domino-1 și Eugenia-1”, spuneau cei de la Petroceltic, subliniind că România oferă condiții fiscale competitive, redevențele petroliere fiind de maxim 13,5%, iar impozitul pe profit – de 16%.

În 2012, sondele de explorare Domino-1, aparținând consorțiului OMV Petrom-ExxonMobil, și Eugenia-1, deținută de cei de la Sterling Resources, au descoperit zăcăminte de gaze naturale în sectorul românesc al platoului continental al Mării Negre, prima în perimetrul Neptun, iar cea de-a doua în perimetrul Pelican.

Istorie tensionată

Acordurile de concesionare a perimetrelor Muridava și Cobălcescu Est au fost semnate de către Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) în 2010, cu britanicii de la Melrose Resources. Inițial aceștia aveau o participație de 80% la acestea, iar cei de la Petromar – 20%. La acea dată, concesionarii anunțau investiții în explorare de 60 de milioane de dolari în 3 ani.

În 2012, irlandezii de la Petroceltic au preluat compania Melrose Resources, în cadrul unui deal constând exclusiv în schimb de acțiuni între acționarii celor două firme, evaluat la circa 210 milioane euro.

Cei de la Melrose au mai semnat în 2008 un acord de preluare de la Sterling Resources a 32,5% din participaţiile la alte două blocuri de explorare din Marea Neagră, Pelican XIII şi Midia XV. Sterling ajunsese în posesia respectivelor participații cumpărându-le de la altă firmă, Paladin, care le avea la rândul său de la primul titular de licență, Enterprise Oil, care semnase contractul de concesiune cu statul român în 1992.

Dezvăluirea acestor detalii, în 2009, în urma deciziei favorabile a Curții Internaționale de Justiție de la Haga în disputa maritimă dintre România și Ucraina, a dus la un adevărat scandal politic între PNL și PDL. PDL i-a acuzat pe liberali că, prin guvernul Tăriceanu, au concesionat respectivele perimetre în mod netransparent și neavantajos pentru statul român, la care liberalii au replicat că, în 2008, în timpul guvernării lor, nu s-a semnat decât un act adițional la un contract de concesiune încheiat inițial în 1992, în timpul cabinetului condus de Theodor Stolojan.