UE îi finanțează pe petroliștii americani cu 113 milioane euro pentru studii privind impactul de mediu al gazelor de șist

Proprietari fracking bani redevente

Uniunea Europeană a lansat, anul acesta, un program de finanțare prin care companiilor din sectorul de petrol și gaze li se pune la dispoziție o sumă totală de 113 milioane euro, bani publici, în perioada 2014 – 2020, constând în subvenții pentru programe de cercetare privind "surse de energie la prețuri competitive cu emisii reduse de dioxid de carbon".

Fondul pentru cercetare Horizon 2020, care se derulează între 2014 – 2020, este menit să ajute la identificarea eventualelor impacturi și riscuri pentru mediu rezultate din exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, prin folosirea de sisteme de observare prin satelit, prin dezvoltarea unor modele de analiză de impact a diverselor tehnologii de explorare și exploatare a resurselor neconvenționale de gaze și prin stabilirea unor recomandări științifice pentru bune practici în cadrul industriei.

"În acord cu strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovației, acest program încurajează cooperarea internațională, mai ales în ceea ce privește colaborarea și schimbul de cunoștințe cu parteneri relevanți din Statele Unite și Canada", se arată în fișa de prezentare a programului de finanțare.

Însă activiștii de mediu au condamnat lansarea acestui nou fond pentru cercetare al UE. Asta pentru că banii vor merge la companiile de petrol și gaze, care, altfel, ar fi trebuit să plătească singure pentru astfel de cercetări. Militanții au sărit imediat să critice noile alocări, pe motiv că ar contrazice politicile Uniunii privind reducerea emisiilor de carbon, scrie EurActiv.

Numele companiilor sunt ținute la secret

„Comisia Europeană susține că asigură un nivel ridicat de protecție a mediului și că este serioasă în privința combaterii schimbărilor climatice, dar în același timp ea finanțează cercetări pentru industria gazelor de șist. Acest conflict de interese nu poate fi trecut cu vederea”, a spus Antoine Simon, un purtător de cuvânt al organizației Earth Europe.

„Este cu atât mai cinic cu cât implică acordarea de bani publici unei industrii dominate de unele dintre cele mai bogate companii din lume, în timp ce există multe priorități de cercetare mai importante privind eficiența energetică și energia regenerabilă”, a adăugat el.

Directoratul UE pentru Cercetare și Inovare nu a vrut să facă public numele companilor care au aplicat pentru bani, dar a transmis că un cuantum de 33 de milioane de euro a fost pus deoparte pentru a finanța programe anul acesta.

„Din cele 23 de aplicații eligibile inițiale, șapte vor fi invitate să își depună propunerile finale până la deadline-ul apelului, din 23 septembrie”, a spus un oficial, pentru EurActiv. „Nu putem încă spune câte proiecte vor fi păstrate, nici cine a cerut bani, pentru că este o licitație competitivă”, a completat el.

Ar înlocui importurile de gaze lichefiate

În timp ce Comisia ar prefera să limiteze fondurile alocate la 3 milioane de euro pentru fiecare companie a cărei aplicație va fi aprobată, ea va lua în considerare și cereri pentru sume mai mari, a adăugat oficialul.

Decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut a permis ca finanțarea Horizon 2020 să fie alocată pentru explorarea și producția de gaze neconvenționale. Apelul pentru proiecte a fost publicat câteva zile mai târziu.

Gazele de șist au fost considerate slab emitente de dioxid de carbon în program, pentru că „ar putea ajuta la tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu condiția ca emisiile sale în atmosferă, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, să fie atenuate adecvat”, a explicat un oficial UE. Noile finanțări ar putea ajuta la îndeplinirea acestui deziderat, a lăsat el să se înțeleagă.

Dar un raport al consilierului științific principal al guvernului britanic, David MacKay, de anul trecut, a ajuns la concluzia că emisiile de dioxid de carbon provenite din gazele de șist sunt similare cu cele rezultate din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Quatar.

În raport se spune că „principalul efect al producției și consumului de gaze de șist va fi acela că va disloca importurile de GNL sau, posibil, gazele venite pe conducte din afara Europei. Efectul net asupra ratelor totale de emisii cu efect de seră este posibil să fie mic”.

Tranziție spre regenerabile

Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon provenite, într-un ciclu complet de exploatare, din gaze naturale sunt aproximativ la jumătatea nivelului celor din cărbuni sau petrol, tot sunt exponențial mai mari decât cele provenite din surse regenerabile de energie, precum cea eoliană sau solară, potrivit Comisiei interguvernamentale a ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Marcus Pepperell, un purtător de cuvânt pentru Shale Gas Europe, a subliniat că rapoartele IPCC au identificat de asemenea gazele neconvenționale drept un combustibil de tranziție spre sisteme de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile de energie.

„Europa se confruntă cu unele chestiuni specifice de securitate energetică și totuși nu avem operațiuni de producție comercială de gaze de șist în Europa”, a spus el. „Este logic ca responsabilii Comisiei să să uite la toate oportunitățile disponibile pentru a diversifica mixul energetic al Europei”, a adăugat el.

„Dat fiind valorile semnificative ale investițiilor pe care le vedem în alte surse de energie, precum regenerabilele, este adecvat să vedem unde poate Europa să ajute pentru dezvoltarea unei industrii a gazelor de șist, în interiorul unui cadrul sustenabil pentru mediu”, a spus el.

Isaac Valero, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru mediu și schimbări climatice, Connie Hedegaard, a fost de acord că gazele de șist ar putea fi o punte spre regenerabile și eficiență energetică, „dar gazele de șist în sine nu vor rezolva problema schimbărilor climatice”, a atras el atenția.

Hedegaard a făcut anterior apel la băncile europene de stat pentru dezvoltare să facă un pas în față pentru eliminarea sprijinului public pentru combustibilii fosili.